Ceea ce am nevoie este să reușesc.
Nu este de-ajuns că merg cu Dumnezeu înainte. Că mă lupt în Numele Lui. Nu e de-ajuns că declar și poruncesc în Numele Lui.
Nu e de-ajuns că refuz în Numele Lui ispita.
Trebuie să reușesc.
Trebuie să biruiesc.
Viața creștinului, corectă, pioasă, fără biruință este ca o suliță fără vârf.
Ca o pastilă fără un ingredient important.
Adică inutilă. Care nu aduce vindecare.
Biruința înseamnă neapărat să cuceresc ceva. Să iau cupa, să dau cu adversarul de pământ.
Dar biruința începe cu faptul că rezist, mă ridic în picioare atunci când vrăjmașul mă vrea jos. Zdrobit, fără speranță și credință. Dând vina pe Dumnezeu, părinți, sistem, societate pentru neplăcerile din viața mea.
Pot să umblu cu Dumnezeu mereu, să Ii cer ajutorul, puterea, intervenția, mila. Să fac apel la generozitatea Lui în fiecare moment și fiecare situație din viata mea.
E corect. E creștinește. Dar e doar o parte din soluție!
Citeste mai departe aici.