ATÂTEA BUCURII...

Atâtea bucurii în suflet s-au depus
De când călătorim spre Țara făr-apus
Privim nu la noroiul din marginea cărării
Ci la Acel ce-alină o stare a-ntristării.

Atâtea satisfacții cules-am pe parcurs
Asimilând povața cerescului discurs
Problemele ivite au fost încredințate
Sublimei Trinități să fie rezolvate.

Atâtea fericiri ne-au animat suflarea
Să nu uităm, nicicând, c-am acceptat chemarea
La fiecare pas simțim acea-nsoțire
Ce știm că-și are sursa în veșnica Iubire.

Sublima părtășie cu Sfânta Trinitate
Ne dă acces la Slava din veșnica Cetate
Parc-auzim acorduri din mii de instrumente
Și-n ființă se adună sublime sentimente.

Atâtea încercări și-atâta frământare!
Și totuși n-am căzut sub greutatea mare
Ci jugu-a fost ușor c-a tras cu noi Mesia
Să mergem mai departe, să împlinim solia.

Nespuse bucurii în ființă s-au depus
De când Mântuitorul la Turmă ne-a condus
Cântând spre slava Lui ne împlinim menirea
Și așteptăm cu drag să vină Întâlnirea.

George Cornici/1 Iulie, 2017