Pastel de răsărit de Soare

Cel ce n-a văzut vreodat’ un răsărit de Soare
Dimineaţa-n vară, după-un revărsat de zori
Cum la orizont se-arată, în magnifice culori,
Nu poate aprecia frumuseţea sa strălucitoare
Ce din veci există, prin Forţa cea Creatoare.

Prin privire, fascinant admiri, sublimu-i contur
Cu frumoasa înveşmântare,-n roşu purpuriu
Ce se proiectează-n creştere pe cerul azuriu,
Transmiţând în suflet, bucuria priveliştii-n jur
Inspirând cu-ardoare dulce aerul curat şi pur.

Şi-n măreaţa viziune, a culorii spre heraldic
Rămâi în uimire, cum discul şi-l micşorează
Când în drumu-i spre zenit, el tot naintează
Trimiţându-şi energia spre pământul paşnic
Care veşnic izvorăşte din tezaurul său tainic.

Şi-admirându-l, vezi cum el în câteva minute
Tot mai schimbător devine ca un glob aurifer,
Ce-n intensitate creşte-n strălucirea de mister
Prin căldura ce trimite, in spaţii necunoscute
În iubirea ce-Şi arată Dumnezeu pe căi ştiute.

El, guvernator al zilei, luminând coordonează
Existenţa florei, ce-ntreţine viaţa pe pământ
Cum s-a zis la început de Creatorul cel Sfânt,
Căci El peste tot domneşte şi supraveghează
Şi prin harul Său Divin, viaţa lumii garantează.

Flavius Laurian Duverna
09 iulie 2017