În 1 Corint. 1:2 Pavel zice; voi ați fost sfințiți în Hristos Isus, chemați să fiți și să trăiți sfințirea primită ca dar, din partea lui Dumnezeu. Corintenilor pentru că ați fost sfințiți, sunteți chemați să fiți sfinți.

   ”Mulțumesc  Dumnezeului meu totdeauna, cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v-a fost dat în Isus Hristos. Căci în El ați fost îmbogățiți în toate privințele, cu orice vorbire și cu orice cunoștință. În felul acesta mărturia despre Hristos a fost bine întărită în mijlocul vostru;  așa că nu duceți lipsă de nici un fel de dar, în așteptarea  arătării Domnului Isus Hristos. El vă v-a întări până la sfârșit, în așa fel ca să fiți fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos.” 1 Corint. 1:4-8.

   Pavel vorbește aici Bisericii și celor ce au fost sfințiți în Hristos și erau chemați să fie sfinți. Le spune cum i-a îmbogățit Dumnezeu în toate privințele și cum El și- a întărit mărturia în mijlocul lor și cum erau între ei toate darurile Duhului Sfânt. Le promite că Dumnezeu îi va întări până la sfârșit când Domnul va veni. Ce inimă plină de dragoste avea Pavel, când el știa situația lor nedemnă de ”fii” de Dumnezeu și chiar asta era cauza pentru care el era atunci în Corint. Situația era destul de critică, iar Pavel nu îi judecă, nu îi lovește și nu îi ocărăște scârbindu-se de ei, ci începe reabilitarea și aducerea lor la o viață de maturitate în credință. Pavel nu le spune faceți așa și așa, ca să fiți sfinți, ci le spune, pentru că voi SUNTEȚI sfinți, în Hristos, învățați să umblați în sfințire și în neprihănire înnoindu-vă mintea și schimbându-vă caracterul, voi  în care Duhul Sfânt operează, prin toate darurile LUI.

   ”Cât despre mine, fraților, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovnicești, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumești, ca unor prunci în Hristos. V-am hrănit cu lapte, nu cu hrană tare, căci nu le puteți suferi; și nici acum chiar nu le puteți suferi, pentru că tot lumești sunteți. În adevăr când între voi sunt zavistii, certuri și desbinări, nu sunteți voi lumești și nu trăiți voi în felul celorlalți oameni??” 1 Cor. 3:1-3.

   Oare sunt și astăzi în Biserică ”prunci în Hristos”? Da sunt, toți acei care-L primesc pe Domnul în viața lor și sunt născuți din nou sunt ”prunci” în Hristos, sfințiți și chemați să fie sfinți. Suntem noi pregătiți oare să-i chemăm, să-i învățăm, să le dăm direcții bune, în DRAGOSTE, ca să poată trăi sfințirea?? Ori când au trecut pragul adunării noastre, dacă mintea lor încă neînnoită le-a adus lumea înainte, iar ei au făcut lucruri diferite de un ”fiu sfințit în Hristos”, noi îi disprețuim și-i întrebăm, cum ai făcut astaaa!!!?? Tu trebuia să faci așa și așa... în loc să zicem cu dragoste, dragul meu, uită-te la mine și ”calcă pe urmele mele”, noi am fost sfințiți în Hristos, iar în sfințirea primită suntem chemați să fim sfinți, hai să învățăm Cuvântul ca să-L putem aplica în situații. Da, acest lucru necesită trudă, răbdare și dragoste și înseamnă să ne dăm viața pentru frații noștri, ridicându-i și nu disprețuindu-i și asta reușim s-o facem  când ne știm poziția de ”sfinți în Hristos” și când știm că și noi la rândul nostru suntem chemați să fim sfinți, în toată umblarea noastră, atunci reușim să fim îngăduitori, răbdători, miloși cu ”pruncii în Hristos” sfințiți și chemați să fie sfinți, stiind că Domnul ne va întări pe toți, ca să fim fără vină la venirea LUI și ”pruncii” vor crește se vor maturiza și vor echipa alți ”prunci în Hristos”, pregătind o mireasă care să-și ducă puritatea până la întâlnirea cu MIRELE ei. Am fost sfințiți, să fim dar sfinți!!!