Mireasma dragostei
Autor: Lidia Cojocaru
Album: Altare vii
Categorie: Zidire spirituala
Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău şi lipiţi-vă tare de bine. Rom. 12:9.
Mireasma dragostei
Legătura desăvârșirii este dragostea-n Hristos,
Ea sfărâmă lanțul urii, aduce rod de bun prinos.
Ea acoperă păcate, îndelung e răbdătoare
Plină e de bunătate, nu pizmuiește-i ca o floare,
Ce nu se laudă-n frumusețe, nu se umflă de mândrie
În parfum plin de tandrețe, necuviință și mânie,
Gând la rău, nelegiuire nu ia loc, nu i-ar sta bine,
Mireasma ei dă fericire, bucură ochi, atrage-n sine!
Și caută ea folosul său, când fin petala își deschide
Crescând pe margine de hău, în sol fertil sau văi aride?
Străluce' -n toată frumusețea, orice loc împodobește
Finețea ei, delicatețea discret oferă, dăruiește!
Floarea dragostei n-apune! Suferă tot: zăduf, arșiță...
În vifor, vijelii nu spune: ''Să mă desprind acum de Viță! ''
Se alipește și mai strâns, prin Viță-i siguranță, viață,
Are speranță-n timp constrâns și crede, acoperă, învață!
Balsamul ei inimi atinge, parfumul ei lacrimi alină,
Tandrețea ei duhul nu stinge, seva ei nu e din tină!
Să răspândim mireasma ei, să fim florile-n Hristos,
Nimic n-aduci, nimic nu iei, doar ea va dăinui frumos!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/166361/mireasma-dragostei