Am suferit prin lume atît de mult încît
ar trebui să-mi fie de toate doar urît.

Atît de mulți din oameni mi-au fost vrăjmași și hoți
încît ar fi cu dreptul să mă fi rupt de toți.

Și-atîtea zile negre mi-au fost din cîte-avui
că n-ar mai fi vreun bine nici uneia să-i spui...

- Dar celui ce iubește mereu îi pare rău
de tot ce-a fost vreodată frumos pe drumul său.

De dragu-acelor locuri ce le-am iubit atît,
mi-e dor și după-acelea în care-am fost urît.

Și pentru-acele inimi ce-n lume m-au iubit
mi-e milă și de-acelea ce viața mi-au zdrobit.

Iar pentru cîte clipe frumoase-am cunoscut
iert anii lungi de chinuri și tot ce m-a durut.

De-aceea azi cînd toate le las eliberat
mi-e parcă drag de lumea prin care-am și cîntat!