1. În chin gândeam și meditam,
Când în nevoi mă zbăteam;
Nu găseam și nu vedeam
O ieșire la liman!

2. Dar pe lângă aste toate,
Nu credeam că se poate,
După frământări și-n noapte
Să apară una pe neașteptate!

3. Dar chiar așa s-a întâmplat,
Cu înc-o grijă m-am aflat;
Era prea greu de suportat-
Răsuflarea-ncet mi s-a tăiat...

4. De-atunci orice rău se-ntâmpla
Răsuflarea-n piept mi se oprea...
Dar, Domnu-ntr-o seară-mi vorbea:
"Vreau sa-ți vindec inima!

5. Doar puțin te va durea:
Fi liniștită, nu te speria!"
Lucrând El, abea simțeam durerea -
Așa mi-a adus vindecarea!

6. Doresc să scriu în cuvinte
Și vreau să țin minte
Lucrarea Ta-n mine Părinte
Și proslăvindu-te să merg nainte!