”Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Matei 6:7.

   ”Sfințească-se Numele Tău, precum în cer și pe pământ!”

   În cer Numele Domnului este sfințit, continuu. Isaia vede Serafimi strigând și zicând ”Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul oștirilor! Tot pământul este plin de mărirea LUI! Isaia 6:3.

   Ioan în Apocalipsa 4: 8-11, vede făpturile vii care ”zi și noapte ziceau fără încetare: ”Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este și care vine! Când făpturile vii aduceau slavă, cinste și mulțumire Domnului, douăzeci și patru de bătrâni cădeau și se închinau LUI și își aruncau cununile înaintea Celui viu în vecii vecilor, zicând ”Vrednic ești Doamne Dumnezeule, să primești slava, cinstea și puterea...” Așa este sfințit Numele Domnului în cer, în continuu, zi și noapte. Tot cerul este de partea LUI,  El, singurul Dumnezeu adevărat.

   Dorința lui Dumnezeu este ca Numele LUI să fie sfințit și pe pământ ca în cer. Dar cine este găsit vrednic de acest lucru pe pământ? Noi Biserica LUI avem mandatul de a sfinții Numele LUI pe pământ. ”Sfânt” înseamnă ”pus” de o parte pentru El. Cerul este de partea LUI și Biserica LUI este de partea LUI. Prin sângele Fiului Său și-a sfințit Biserica, așezând-o cu Hristos în locurile cerești și schimbându-i identitatea, din păcătos iertat, în ”fiu” de Dumnezeu, doar, pe baza jertfei lui Isus. Duhul nostru este cu Isus ascuns în Dumnezeu, El este Capul,  noi Trupul LUI, care trăiește și umblă pe acest pământ infectat de cel rău și oricât te-ai strădui să nu te pătezi, te pătezi.., pentru că ești pe pământ în carne încă, iar Dumnezeu nu ar putea să privească la ”carne” oricât ne-am trudi, este atinsă de păcat, dar El privește la noi prin Fiul LUI și vede lumină, iar noi fiind în El suntem binecuvântați prin El, ca să-I sfințim Numele. În felul acesta suntem puși de o parte, sfințiți și nu prin meritele noastre. Când pricepi aceste lucruri poți să-ți duci sfințirea mai departe, ești pus de partea LUI pe tot parcursul vieți. Prin harul Său și printr-o asemenea viață trăită, Numele Domnului este ”sfințit” pe pământ, ca în cer. Biserica este de partea LUI, sfântă cum El este sfânt. Această Biserică, Trupul LUI pe pământ, zi și noapte aduce slavă, cinste și închinare Numelui LUI, deși la transformarea sufletului și a trupului mădularelor lui Hristos, se mai lucrează pentru modelarea lor și nu pentru mântuire, mântuirea a fost asigurată de Isus, ci pentru a aduce și sufletul și trupul la binecuvântarea care este în duhul nostru unde domnește Duhul Sfânt. Pe Dumnezeu Îl doare când își vede ”fii” trudiți și împovărați, de aceea îi cheamă ”Veniți și aruncați asupra Mea truda voastră...” Chiar în aceste procese de sfințire a sufletului și a trupului, Numele Lui este sfințit, căci Împărăția LUI se extinde și oamenii sunt echipați pentru ai sfinții Numele Lui, cu gura și cu fapta. A nu avea defecte, este imposibil pe pământ. Dar, de ce religia se bazează pe puterea omului de a se sfinții? Iov zice 4:18 că Dumnezeu nu are încredere în slujitori LUI și găsește greșeli în îngeri. Deci nu poți să sfințești Numele LUI prin puterea ta, dar poți sfinți Numele Lui pe pământ ca în cer, prin Numele și în Numele lui Isus, de pe poziția de ”fiu” sfințit în jertfa LUI. Când ai căutat să-L sfințești pe Domnul, prin iscusința ta, a apărut concurența, judecata, condamnarea, fiindcă unul poate mai puțin altul mai mult și omul are standardul lui, însă la statura lui Hristos și la sfințenia Lui nu poți ajunge decât primind sfințirea LUI și trimițind-o înapoi LUI, pentru că-i a LUI și nu a noastră și fără condamnare și judecata aproapelui.  Deci Numele Domnului este sfințit pe pământ de către ”fii LUI”. Sfințirea LUI lucrată în noi de Duhul Sfânt, nu poate să se terfelească în păcat, chiar dacă sufletul și trupul încă nu au sfințirea deplină. Vine ziua când vom primi trupuri de slavă și vom părăsi pământul și astfel vom fi totdeauna cu Domnul, vom fi întregi: duh, suflet și trup. E bine dacă putem să înțelegem că niciodată Numele Lui nu este sfințit pe pământ, prin sfințirea câștigată de noi, asta ar însemna, noi și nu Isus și nu poate fi niciodată. Umblând doar în sfințirea LUI, Numele Lui este sfințit pe pământ. Amin!