Copilul Meu, nu te-am uitat!

Când flăcările iubirii-s stinse,
În legături porți amintiri triste
Cu buzunarele vieții rupte,
Zâmbetul pe buze nu-ți mai ajunge,
Nu uita: Cineva sus te iubește,
Mereu la tine gândește.
Doi ochii mereu te privesc
- Copilul Meu, ce te doresc
Din Înalta Mea Slăvire
Pe zori, pe-apus, îți trimit FERICIRE.

Când încercările bat la ușa ta,
În rugi Îmi ceri îndurarea,
Privești spre cer: îl vezi pustiu,
În tine-i stins, nimic nu-i viu;
Greul parcă te scufundă,
Trage de tine teama din umbră,
Caută, ridică-te iar sus,
Corpenii răului te trag în jos.
Copilul Meu, din Înălțimea Mare,
Las peste tine ploaia de ÎNDURARE.

Plângând pe drumuri fără ieșire,
Cu dorul în piept de mântuire,
În tine arde doar durere,
Nimeni nu vine cu mângâiere;
Înconjurat de singurătate,
Lipsită ți-e viața de dragoste;
Plânge inima cerând salvare,
În jur te uiți: nimeni nu apare.
Copilul Meu, Eu din Mărire
Presar petale de IUBIRE.

Credința-n tine s-a răcit,
De toți acum ești părăsit.
Încercările se întețesc,
Te lovesc vânturi ce nimicesc,
Usucă-n tine lacrimi și suspine;
Te uiți spre cer... Zici: nu mai vine! ...
Speranțele îți sunt pierdute,
Da-n nopțile cu rugă se-aude:
- Copilul Meu! Cobor pe zare!
Privesc spre tine, îți las RĂBDARE.

Nopțile îți vin cu gânduri...
Cuprins ești de neliniști.
Ți-a secat izvorul, plânsul,
În tine-i gol și bate vântul;
Lovesc viiturile-n vad,
Ochii tăi, orizonturi nu văd,
Și-o luptă se dă în tine
Între durere și suspine:
- Copilul Meu, din Țara cu Soare,
Revărs peste tine HAR ȘI PACE.

Chipul, durerea ți-l umbrește;
În ochii ai lacrimi zi și noapte.
În jurul tău nu auzi, nu vezi
Ale Tatălui Sfinte chemări.
Căzut, distrus, în duhul tău
Crezi că te-a uitat Dumnezeu;
Adună-n tine ce-a mai rămas,
Înflăcărează al tău vas:
- Copilul Meu, vin, dau biruință,
Îți umplu candela cu CREDINȚĂ.

Te apleacă viața și anii grei,
Ești fără vlagă și puteri,
Slăbite-n tine harul și credința,
Stinsă îți e și voința,
Dureri la pat te-au țintuit...
Tot ce-a fost bun, s-a nimicit.
Mai ceri un timp de îndurare,
De har și binecuvântare:
- Copilul Meu, torn Mir Ceresc!
Totul în tine EU ÎNSĂNĂTOȘESC!

Iar când tu le ai pe toate,
Nu uita Cine ți le-a dat cu dragoste!
Ridică-te, aprinde-ți candelele,
Mulțumește-I Celui ce totul poate,
Că-n orice tristă împrejurare,
Ți-a lăsat har și îndurare,
Binecuvântări din Înalta Zare
Dumnezeul Veșnic și Mare!
- Copilul Meu, nu uita de DĂRUIRE!
Dă și tu la altora din ce ți-am dat Eu ție!

TOMA COCA, ALGHERO, 27/09/2017