Stânca mea, strig către Tine...
Autor: Florența Sărmășan
Album: Am nădejdea mântuirii!
Categorie: Trezire si veghere
Stânca mea, strig către Tine...


Stânca mea, strig către Tine,
Nu fii surd la glasul meu,
Nu Te-ndepărta de mine,
Drumul către cer, e greu...

Rugăciunile-mi ascultă,
Mâini spre Tine, eu ridic.
Te rog, ai răbdare multă,
Nu pleca, mai stai un pic...

Nu vreau ca să fiu cu lumea,
Cu acei nelegiuiţi,
Căci vreau să trăiesc minunea
Celor ce-or fi mântuiţi.

Pe acel ce-i prefăcut,
Tu să-l vezi cât unelteşte,
Şi să-i faci de cunoscut
Pedeapsa, ce o primeşte.

Duşmanul din calea mea,
Tu să-L faci ca să dispară,
Linişte, să pot avea,
Şi nu vorbe de ocară.

Ţine-mă strâns lângă Tine,
Ca să nu mă prăpădesc.
Mulţumit să fii de mine,
Eu mă lupt, mă străduiesc...

Stânca mea izbăvitoare,
Veseleşte-mi inima!
Singur eşti Doamne sub soare
Care binele mi-l vrea.

A mea inimă se-ncrede
În iubirea Ta curată
Câci a Ta-ndurare vede
Slava Doamne, Îţi arată.

Amin

Cmpia Turzii, 5 octombrie 2017.


Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/168872/stanca-mea-strig-catre-tine