Ne-am obișnuit cu toții cu ideea că anii trec parcă mai repede decât putem să percepem. La fel ne-am trezit și noi că astăzi sărbătorim doisprezece ani de la apariția site-ului Resurse Creștine.
Vrem, în primul rând, să ne aducem mulțumirea în fața tuturor pentru ceea ce am putut realiza prin munca noastră împreună. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru inspirație, călăuzire, răbdare și ajutorul primit. Vă mulțumim vouă tuturor, încă o dată, pentru toată contribuția și dăruirea. Și mulțumim și celor care accesează site-ul pentru a căuta ceva folositor lor, așa simțim că munca noastră nu e în zadar.
N-am vrea să repetăm în fiecare an aceleași lucruri în editorialul aniversar. Vrem de data aceasta să transmitem un singur îndemn: să învățăm să trăim frumos în ciuda diferențelor dintre noi. A trăi frumos presupune a ști ce înseamnă frumosul în ochii lui Dumnezeu. Pentru asta, trebuie să citim, să ne informăm, să căutăm surse de inspirație și exemple demne de urmat. Înseamnă să învățăm o dată pentru totdeauna că nimeni nu e mai special decât altcineva și că fiecare suflet are aceeași valoare pentru cer. Să învățăm că viața ne poate pune în situații controversate și că nimeni nu se poate ascunde în acele momente în spatele unor pretexte. Tot ce rămâne atunci e frumusețea caracterului inspirată de iubirea față de Domnul nostru şi de exemplul lui.
De-a lungul anilor s-au adunat resurse de tot felul, din multe domenii și de diferite nuanțe. Ne-am dori ca întotdeauna să putem avea tăria de a accepta că pentru un anumit subiect pot fi mai multe păreri și fiecare să aibă partea de adevăr. Ne dorim ca Resurse Creștine să fie o sursă de inspirație pentru mediul creștin, indiferent de cult și ne-ar plăcea să afirmăm asta încă o dată. Ne-am dori aici să fie locul unde nu un titlu contează, ci dorința de a ne însuși cât mai mult din caracterul Mântuitorului. Asta e tot ce ne va rămâne într-o zi.
„Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii. ” – Isus, Ioan 13: 35
„Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi. ” – Pavel, Filipeni 2: 3