Ne aflăm din nou în preajma sărbătorii Nașterii Mântuitorului Christos - Domnul!

   Agitație mare în magazine, malluri... copii insistenți se prind de promisiunile părinților să-i 'scrie' Moșului să le aducă darurile ochite încă din timpul anului. Părinți cu  convingerile gata pregătite  spre a-i liniști pe copiii dornici de-a le smulge promisiunile...

   Cozi la raioanele cu dulciuri, cadouri, ce mai! ... Fierbe  societatea într-o atmosferă plină de emoție socială, patronată de muzică insistentă ce revine în fiecare an la difuzoarele ce atrag publicitar clientela. În toată această vânzoleală, un gând nu vrea să mă părăseacă... Contrastul!

   Contrastul, a ce, al cui? ! Contrastul ce patronează fiecare act înfăptuit de Dumnezu încă de la facere până în zilele de azi.

   Edenul! - Loc minuant destinat perechii perfecte  formate de Dumnezeu  pentru a trăi veșnic în ascultare, puritate și dragoste dumnezeiască  dar în care intervine -contrastul- intevenția întunericului ademenitor de sufletele familiei dumnezeiești iar prin căderea lor pare că totul este... ruină! Alungarea lor din rai pare o victorie absolută a întunericului care contrastează de fiecare dată lucrarea lui Dumnezeu care face bine popoarelor; astfel, ai putea crede că întunericul învinge mereu, mereu.

   Biblia este plină de astfel de contraste, inclusiv  nașterea Domnul Christos când ceea ce este real, dumnezeiesc, este  până moare respins de unii care refuză acest adevăr! Ceea ce anunță salvarea, bucuria  de-a trăi iertat pe pământ și veșnic în ceruri, este respins cu ură, brutalizat de întunericul lumii care ține miliarde de oameni  de-a lungul anilor captivi în minciună, negarea -nașterii lui Isus Christos ca Dumenzeu Mântuitor.

   Am fost întristată să văd o mamă și fiică din poporul ales, evreice care au întors capul cu ură și dispreț la recunoașterea mea că slujesc pe Dumnezeu, pe Isus Christos -Domnul! Şi ca ele... enorm de mulți!

   Dincolo de febra cumpărăturilor, a fericirii părinților afișată vizibil că pot aduce pentru un timp mulțumirea copiilor, cumpărându-le darurile dorite, un gând insistă să-mi vorbească...

   Maria- fecioara evreică născută în ascultare, puritate sufletească şi fizică, este aleasă să fie mama Domnului meu -Christos.

   Îi urmăresc de ani buni ființa printre paginile scrise despre ea în Biblie, în  cărți cu povești ocazionale evenimentului ce-i gata să-l sărbătorim și văd în ea un înger coborât  să ia cea mai dulce povară dumnezeiască dar şi cea mai controversată, plină de lacrimi, durere de moarte...

   Oamenii nu au fost atrași niciodată mai mult de Dumnezeu ca de fire! De lucrurile care se văd, se pot  înțelege ușor, fără   efortul spiritual.

   Maria nu este crezută că este umbrită de Duhul Sfânt și poartă embrion dumnezeiesc! Nici măcar Iosif n-o crede!

   Contrastul se lăfăie în necredință și dacă Dumnezeu n-ar fi intervenit în vis să-l oprească pe Iosif din dorința de-a  abandona pe Maria, azi, eram și noi, credincioșii Domnului, ca evreii ce-și așteaptă Mesia pe care nu  L-au recunoscut în Domnul Christos dar ca ei, şi alte popoare majoritare în alte credințe decât cea creștină.

   Activitatea lui Isus Christos -Domnul, atragerea ucenicilor, evanghelizarea lor, minunile înfăptuite sub ochii lor, atrage împotrivirea întunericului, contrastul amplificat care duce la lepădarea lui Petru, trădarea lui Iuda și răstignirea în chinuri groaznice pe crucea din dealul Golgotei a Celui care ne-a scăpat de păcatul de moarte veșnică! -ISUS CHRISTOS DOMNUL, SALVATOR A AL SUFLETELOR NOASTRE!

... E zgomot de  mulțime atrasă de reclame, de muzică, de atmosfera bucuriei generale bine regizată de companiile publicitare  - contrast de mare dimensiune, dar în câte suflete se naște, se găsește cu adevărat  comoara intactă a NAȘTERII din Duhul Sfânt al Pruncului născut în hanul răcoros, învelit cu smerenia  rugilor, dragostei nedisimulate a celor ce-L iubesc și-L sărbătoresc cerește aici jos în ieslea lumii? !

   Trăim contrastul izbitor al vitrinelor aglomerate, al zâmbetelor recunoscătoare pentru darurile și mâncarea copioasă sau ne grăbim să acoperim în sfințelnia primită cel mai scump dar -Nașterea Salvatorului sufletelor noastre?

   Haideți să-L încălzim aici jos, în ieslea săracă a lumii și a noastră, cu sinceritatea sufletelor, cu recunoștința darurilor ce le-am primit fiecare, din mâna Lui!

   Haideți să-L răsplătim și sărbătorim așa cum I se cuvine: lauda, slavă, închinarea în gloria cerească!

   Cântați azi cu mine:

   În ieslea sufletului meu,

   S-a născut sfânt Dumnezeu.

   Îmi e cald și îmi e bine,

   S-a născut Isus în mine,

   În ieslea sufletului meu...

   Îngenunchez și mă smeresc 

   Cu îngerii Îl proslăvesc,

   Că mi-e cald și îmi e bine,

   S-a născut Isus în mine,

   În ieslea sufletului meu!

   Bine-ai venit Prunc Dumnezeiesc în sufletele noastre!

   Ajută-ne să nu Te alungăm niciodată!

   Alexandrina Tulics, 11 decembrie 2017