La şcoală, demult, când citeam câte-o carte
Curios mă-ntrebam, oare cum se termină?
Şi-atunci frunzăream tocma-n ultima parte
Şi-aflam liniştit ce avea să mai vină...

Biserică sfântă, a Domnului Turmă,
Rămâi lângă Domnul, nu-ţi pierde credinţa,
Citeşte măreţul capitol din urmă,
Şi vezi că a Domnului e biruinţa.

Hristos a-nviat călcând moartea prin moarte,
În El s-a-mplinit astăzi făgăduinţa,
Şi scrie pe ultima pagină-n Carte
Că Domnul Isus are-n veci biruinţa.

E Vinerea Mare? Şi Iadul îşi scurmă
În lume cumplite cărări de durere?
Dar noi am citit deja Cartea la urmă,
Şi ştim că urmează o zi de-nviere.

În cruda-ncleştare din lupta nocturnă,
Noi stăm lângă Domnul cu toată fiinţa;
Capitolul gloriei vine la urmă
Şi ştim că a Domnului e biruinţa!