Aud, ca altădată,
Chemări la înserat.
Şi tata lângă poartă,
Cu vocea tremurată,
Ne cheamă la cinat.

Iar mama, dulcea mamă,
Cu faţa de bujor,
Se-ascunde sub năframă,
Şi-ncetişor ne cheamă
Cu glasu-i iubitor.

"Copii, veniţi la masă,
E totul pregătit!
Şi negura se lasă,
Veniţi, copii, acasă,
'Nainte de-asfinţit!"

Iar noi, copii de joacă,
Mai stăm... umbrele cresc,
Şi nimenea nu pleacă.
Iar ei smeriţi se-apleacă,
... Ne-aşteaptă-n prag ceresc!