5. Nu-ţi irosi compasiunea. Am o povară care este legată de conflictul dintre compasiunea liberală şi cea conservatoare. Şi compasiunea liberală pentru săraci pare să fie oarbă la măcelul celor mai slabi oameni, adică copiii nenăscuţi. Pe de altă parte, compasiunea conservatoare este, apparent, pentru mulţi din cealaltă parte, orbirea asupra adevăratei suferinţe care este vie într-o lume a opresiunii, nedreptăţii şi a sărăciei, dar care pledează în acelaşi timp pentru cei slabi. Vreau doar să spun că mie mi se pare că în ţara noastră avem nevoie de conducători, conducători de biserici care să ridice acea întruchipare a tuturor tipurilor de compasiune din Biblie pentru gloria lui Hristos. Să le pese cu adevărat de copiii nenăscuţi, să se pronunţe împotriva avortului şi pentru apărarea celor nenăscuţi. Şi să le pese cu adevărat de săraci, de oamenii străzii, de dependenţi, să le pese de suferinţa produsă de păcat în oraşul în care trăiesc şi care pare de nerezolvat. Ei nu renunţă la toate acestea din cauza bogăţiei şi a luxului în care trăiesc, spunând că ei cred că există altă modalitate de-a progresa. Aşadar, acesta este gândul meu în legătură cu problema irosirii compasiunii prin împărţirea ei în jumătăţi, având doar o compasiune de dreapta sau de stânga.

6. Nu-ţi irosi duşmanii. “Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri, ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris: ‚Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti’, zice Domnul. Dimpotrivă, ‚dacă îi este foame vrăjmaşului tău, dă-i să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea; căci, dacă vei face astfel, vei grămădi cărbuni aprinşi pe capul lui. ’” (Romani 12: 17-20) Şi eu cred că înseamnă că fie va avea remuşcări sau va experimenta judecata, în ambele cazuri judecata va fi îndeplinită.

Unul dintre cele mai mari obstacole din calea iubirii vrăjmaşilor noştri şi care este cel mai frumos mod de a-L glorifica pe Isus, un obstacol mare în a întoarce bine pentru rău este sentimentul că nu se va face dreptate, mai ales dacă ai fost abuzat când erai copil sau dacă atunci când erai micuţ ţi s-a întâmplat un lucru groaznic. Şi acum ţi se cere să ierţi şi să renunţi şi să nu te laşi cuprins de mânie şi amărăciune după 10 ani de abuz sexual din partea unui unchi. Şi trebuie să-l iubeşti pe acest om, trebuie să răspunzi cu bine la rău, şi totul în tine strigă: Universul va fi distrus şi nedrept dacă acest lucru dispare. Şi Pavel scrie: „Lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris: „Răzbunarea este a Mea”. Aceasta este o promisiune care te eliberază de nevoia de-a face dreptate.

Nu este greşit să faci dreptate, nu este greşit să judeci un om, şi dacă trebuie să meargă la închisoare, să meargă. Aşa să fie. Am avut şi noi astfel se situaţii în biserica noastră. Ceea ce vreau să spun este că există multe situaţii în care obstacolul – şi simţi că ai dreptate – obstacolul de-a întoarce bine pentru rău este că va trata răul că şi cum nu contează. Şi acest text spune: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”. S-ar putea să vi se pară ciudat, dar acesta este un mare imbold ca să iubeşti, chiar este un mare ajutor. Să-ţi iubeşti vrăjmaşii cu convingerea că dacă te dispreţuiesc vor avea de-a face cu Dumnezeu. Şi nu trebuie tu să rezolvi lucrurile, El o va face. Aş spune chiar, şi asta o să sune foarte ciudat, că asta funcţionează şi în căsnicie foarte bine. Soţia mea nu este vrăjmaşul meu, ştiu asta. Dar aşa simt uneori. Şi uneori şi eu îi par aşa. Ştiţi care este o problema mare în căsnicii? Eu sunt însurat de 39 de ani, multă durere, multă fericire, multe lupte, şi uitaţi o lecţie pentru tineri, cei mai în vârstă cunosc lucrul acesta. Obstacolul este că nu poţi să cazi de acord asupra lucrurilor importante care trebuie schimbate. Exemplu:
- Asta este păcat?
- Nu, este personalitate!
- Eu cred că este păcat!
Şi acum ce faci? Ea crede că este vorba de personalitate, eu cred că este păcat. Eu cred că este personalitatea, ea crede că este păcat. Acum ce faci? Dacă nu renunţi la multe lucruri şi dacă nu spui: „Doamne, dacă este vorba de păcat, Tu trebuie să te ocupi de el. Eu nu pot să mă ocup de el, eu nici măcar nu pot să spun ce este. ” Aşadar, Îi laşi povara lui Dumnezeu, şi El spune: „Mă ocup eu de asta, tu du-te şi iubeşte şi binecuvântează. ”

7. Nu-ţi irosi îmbătrânirea. Cred că am spus destul despre asta. „Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrâneţea căruntă, ca să vestesc tăria Ta neamului de acum şi puterea Ta neamului de oameni care va veni! ” (Psalmul 71: 18). Îmbătrânirea este o maturizare pentru Împărăţie. Sper. Am văzut atât de mulţi oameni bătrâni care s-au smintit şi eu nu vreau asta. Spuneţi-mi că nu m-am smintit. Nu-mi doresc să ajung ca unii bătrâni pe care-i cunosc şi ştiu că unele probleme sunt fizice. Aşadar, haideţi să ne rugăm unii pentru alţii. Boala Alzheimer este adevărată. Am citit zilele trecute că 10 milioane de oameni din generaţia babyboom vor suferi de Alzheimer. 1 din 7. Eu sunt unul dintre ei, sunt cel mai bătrân din acea generaţie, născut în ianuarie 1946. Voi fi unul dintre ei? Dacă sunt, fă-mă Doamne o persoană care uită drăguţă. Pentru ca Hristos să fie înălţat prin îmbătrânirea mea.

8. Nu-ţi irosi pensionarea. Cred că singurul lucru de spus pe lângă faptul că nu există aşa ceva în Biblie, este riscul care apare în Biblie despre ce implică. Riscă ceva, fii ca Doug Nicholls. Cancer de colon, operaţie, doctorul îi spune: „Nu trebuie să părăseşti ţara! ” Asta se întâmpla în Rwanda când triburile tutsi şi hutu se măcelăreau între ele. Şi el spune că trebuie să meargă în Rwanda la câteva săptămâni după operaţie. Şi doctorul i-a spus va muri în Rwanda. Doug răspunde: „Tot trebuie să mor undeva. ” Şi s-a dus. Şi-a sunat medical evreu când era în Rwanda şi i-a spus: „N-am murit! ” Asta este o nebunie. Dar este genul de nebunie pe care sper să o întâlnesc în copiii lui Dumnezeu.

Estera către Mardoheu când acesta i-a spus: „Estera, trebuie să faci ceva pentru că toţi evreii sunt pe cale să fie măcelăriţi. ” Şi ea răspunde: „Dacă merg la împărat s-ar putea să mor. Şi el îi răspunde că toţi evreii vor fi omorâţi. ” Estera îi cere să se roage pentru ea şi chiar dacă trebuie să piară, va pieri. Avem nevoie de acel gen de femei. Să avem o biserica plină de astfel de femei. Îmi place. Nu genul de femei fricoase.

Sau Ioab către Abişai, este genul de bărbat care-mi place, Estera este genul de femeie care-mi place. Ioab şi Abişai sunt fraţi, am 4 fii şi îmi iubesc fraţii. Cei doi se lupta cu sirienii şi cu amoniţii şi sunt blocaţi. Şi uitaţi ce-i spune Ioab lui Abişai: „El a zis: ‚Dacă sirienii vor fi mai tari decât mine, să-mi vii tu în ajutor şi dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decât tine, îţi voi veni eu în ajutor. Fii tare şi să ne îmbărbătăm pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru şi Domnul să facă ce va crede! ’” (1Cronici 19: 12-13) Foarte bine Ioab, ce cuvânt minunat!

Aşadar, când te pensionezi te gândeşti: „Doamne, nu vreau să irosesc asta, mi-am terminat treaba, şi mă aşteaptă un capitol nou, încă mai am putere în picioare, încă mai văd puţin, încă mai aud puţin, mâinile mele mai funcţionează. Dumnezeule, foloseşte-mă! Fie ca Tu să faci ce vei crede indiferent de locul unde merg sau de ceea ce fac. ” Să dea Domnul să nu aud de niciunul dintre voi că v-aţi irosit viaţa pe terenul de golf sau la pescuit pentru ultimii 15 ani din vieţile voastre.

9. Nu-ţi irosi tinereţea. Eclesiastul 12: 1: „Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: ‚Nu găsesc nicio plăcere în ei. ’” Când eşti tânăr te gândeşti să mai aştepţi puţin până să te pocăieşti ca să te poţi distra, dar Biblia spune foarte clar… Copilaşul meu de 12 ani este de-a dreptul fascinat de acest lucru. Ea citeşte cărţi serioase, plănuieşte să meargă la conferinţe când este vorba de Minneapolis, de ce oare, pentru că băieţii de 18-19 ani sunt în primul rând cool şi fac totul pentru Isus. Şi adună toţi aceşti adolescenţi şi le spun: „Fă un lucru greu pentru Isus! Nu-ţi mai pierde vremea cu joaca sau cu freza ta, sau cu hainele tale ca să stea bine, la fel şi cu încălţămintea, sau cu orice altceva. Fă-ţi rost de o viaţă! Treziţi-vă! Sunt o grămadă de lucruri pe care adolescenţii pot să le facă pentru Împărăţie. ” O nouă paradigmă. Bisericile nu trebuie să încurajeze joaca tinerilor. Ar trebui să slujească cu pasiune în lucrarea cu tinerii. Daţi-le tinerilor o viziune despre ceea ce pot deveni şi despre ceea ce pot realiza.

10. Nu-ţi irosi sexualitatea. 1 Corinteni 6: 18-20: „Orice alt păcat pe care-l face omul este un păcat săvârşit afară din trup, dar cine curveşte păcătuieşte împotriva trupului său. Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu. ” Asta înseamnă să nu păcătuieşti trupeşte sau să comiţi adulterul. Castitate şi abstinenţă înainte de căsătorie, fie că este vorba de homosexuali sau heterosexuali. Şi credincioşie faţă de o singură femeie sau faţă de un singur bărbat după căsătorie. Dumnezeu deţine trupul tău. Textul este cât se poate de clar.

Acum 20 de ani ne luptam cu problema prezervativelor, dacă trebuia să li se facă reclamă la televizor în Orașele Gemene. Şi am scris un editorial despre castitate şi am crezut că este o idee greşită să fiu agresiv în legătură cu informarea copiilor la televizor. Un tip mi-a scris: „Nu-mi vine să cred că încerci să-ţi impui moralitatea asupra mea. Trebuie să-ţi spun că am o prietenă cu care împărtăşesc totul şi ultimul lucru pe care l-aş dori este să-mi neg vreo plăcere gândindu-mă că nu trebuie să am o experienţă sexulală înainte de căsătorie. ” Asta a sunat destul de rău. Nu ştiu dacă este din cauza tonului sau din cauza a ceea ce am spus. Şi i-am scris înapoi pentru că a fost destul de drăguţ încât să-şi lase şi adresa pe scrisoare. I-am scris înapoi şi i-am spus următoarele: „Ştii, persoana cea mai întreagă din punct de vedere sexual din Univers, a fost Isus Hristos. Şi El nu a făcut niciodată sex, niciodată. Şi nu va face niciodată. ” Şi le spun celor singuri din Biserică: „Credeţi că nu puteţi fi întregi, credeţi că nu veţi fi compleţi dacă nu faceţi asta? Veţi pierde. Dacă nu ne căsătorim niciodată, credeţi că niciodată nu vom avea relaţii sexuale? Trăim în lume, crezi că nu vom avea niciodată relaţii sexuale? ” Şi le spun, „Isus nu a avut. Niciodată. ” Niciodată nu a fost cineva mai întreg, mai complet, mai frumos, cineva care să aibă relaţii mai corecte cu bărbaţii şi femeile, decât Isus Hristos. Şi El nu a făcut niciodată sex. Lucrul acesta este foarte semnificativ. Dacă Dumnezeu are acel dar pentru tine, ţi-a pregătit un soţ. Şi dacă nu ţi-a pregătit un soţ, atunci ce dar pentru El şi pentru lume dacă Îl preţuieşti pe Isus mai mult decât acel act.

11. Nu-ţi irosi căsnicia. Şi aici vreau doar să menţionez asta. Efeseni 5: 24-25, „Şi, după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile. Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea. Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos şi despre Biserică). ” Sensul căsătoriei este de-a arăta legământul dragostei dintre Hristos şi Biserica Sa. Aceasta este semnificaţia căsătoriei, a arată lumii legământul dragostei dintre Hristos şi Biserica Sa. Nu o irosiţi. Este o parabolă pe care lumea s-o citească.

12. Nu-ţi irosi singurătatea. Pavel îşi iubeşte starea de om singur, ştiaţi asta? Îi place şi vrea ca toată lumea să fie aşa. El spune lucruri nebuneşti în 1 Corinteni 7. Toţi cei care sunteţi singuri cunoaşteţi acest pasaj. Nu sunt sigur că va place, dar îl cunoaşteţi: „Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine, dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într-un fel, altul într-altul. ” Şi apoi spune nişte lucruri ciudate: „Cine nu este însurat se îngrijeşte de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. Dar cine este însurat se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă şi cu trupul, şi cu duhul, iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei. Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laţ, ci pentru ceea ce este frumos şi ca să puteţi sluji Domnului fără piedici. ” (1 Corinteni 7: 32-35)

Există o libertate nemaipomenită în a fi singur pentru Hristos. Şi există un parteneriat glorios în căsnicie pentru Hristos. Miercurea trecută, la biserica noastră am avut un grup de 5 femei condus de Sam Crabtree, toate singure. Una de 20 şi ceva de ani, alta de 40 de ani, alta de 50 de ani. Câte am spus până acum? Erau 5. Una pentru fiecare deceniu, cred că au sărit peste 30 de ani. Ele erau cele mai inteligente, înţelepte, profunde. Și eu am stat acolo încântat timp de o ora şi 50 de minute cât a ţinut conversaţia lor. Şi toate, cu excepţia lui Joyce care este văduvă, au spus că şi-au dorit să se căsătorească, inclusiv o doamnă de 79 de ani. Este vorba de Char, Char Ransom. Ce femeie minunată. Ea a spun: „Niciodată nu este prea trâziu. Sunt disponibilă. Am o prietenă de 70 de ani care tocmai s-a măritat. ”

Ce mod incredibil de-a a nu-mi irosi acea seară. Să spună – şi sunt perfect mulţumit –, ea s-a jertfit pentru această biserică mai mult decât oricine şi şi-ar dori să se căsătorească la cei 79 de ani. Adică, majoritatea femelior îşi doresc să se căsătorească, majoritatea bărbaţilor îşi doresc să se căsătorească. Nu este greşit să-ţi doreşti să te căsătoreşti. Dar aceste femei au acceptat lucrul acesta, au fost sincere, şi erau toate femei atrăgătoare, inteligente, toate elocvente, probabil intimidau imediat bărbaţii şi-i făceau să fugă. Şi se folosesc bine de singurătatea lor pentru că în timp ce sunt sincere cu Dumnezeu şi-şi doresc să se căsătorească, nu-şi irosesc singurătatea aşteptându-l pe domnul perfect și el se joacă pe undeva cu placa de surf. Serios. O să se maturizeze şi el odată. Aveţi răbdare.  

13. Nu-ţi irosi rugăciunile. Este un text în Iacov 4 care spune: „Nu aveţi, pentru că nu cereţi. Sau cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre. Suflete preacurvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu. Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine. ” Înţelegeţi care este ideea? Îi numeşte suflete preacurvare pentru că cer lucruri în rugăciune ca să le folosească greşit. De ce? De unde i-a venit ideea? Suflete preacurvare? Aşadar, o persoană care se roagă lui Dumnezeu pentru un lucru pe care-l va folosi pentru plăcerile sale este un preacurvar. V-aţi prins? Funcţionează cam aşa: Soţul tău este acasă, în dormitor, iubitul tău este într-o încurcătură şi-ţi cere 50 de dolari. Şi apoi va fi din nou fericit. Şi vă veţi culcă împreună diseară în timp ce soţul tău doarme. Aşadar, te duci şi te rogi de soţul tău: „Dragă, îmi poţi da 50 de dolari? Asta m-ar face fericită. ” Şi el îţi dă. Îi spui apoi: „Mulţumesc, noapte bună! Eu am unele lucruri de rezolvat. ” Şi tu pleci şi-i dai iubitului tău şi vă culcaţi împreună. Asta spune textul. Asta este o rugăciune. Dacă Îi ceri lui Dumnezeu lucruri care nu sunt menite să mărească valoarea Soţului tău, eşti un preacurvar. Îl înşelaţi. Mai ştiţi cuvântul acesta? Îl înşelaţi pe Dumnezeu. Un soţ înşelat de soţia sa. Nu vă irosiţi rugăciunile în felul acesta. Cereţi-i lui Dumnezeu tot ce aveţi nevoie şi apoi folosiţi ce aţi primit pentru gloria Sa şi nu pentru a mari valoarea unui dumnezeu alternativ.

14. Nu-ţi irosi importanţa. Nu toată lumea este proeminentă. Unii sunt mai mult ca alţii, dar toată lumea are importanţă în ochii cuiva. De ce am inclus şi asta? Pentru că am dat de acest lucru în devoţionalul meu. Şi am în minte Fapte 12: 21-23: „Într-o zi anumită, Irod s-a îmbrăcat cu hainele lui împărăteşti, a şezut pe scaunul lui împărătesc şi le vorbea. Norodul a strigat: ‚Glas de Dumnezeu, nu de om! ’ Îndată l-a lovit un înger al Domnului, pentru că nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mâncat de viermi. ” Asta este o chestiune importantă. S-a îmbrăcat cu haina, norodul stătea în faţa lui şi striga: „Glas de Dumnezeu, nu de om! ” Asta este proeminenţă. Şi el o primeşte. Şi este aşa de bine să fii proeminent. Să ţii o conferinţă regională în San Luis Obispo, te simţi atât de bine. „Sper că nu sunt supăraţi din cauza întrebărilor şi răspunsurilor. Ar fi bine dacă le-ar plăcea de mine. ”

Credeţi că banii sunt periculoşi? Şi acest lucru este periculos. Gâdilarea eului este mai periculoasă decât banii. Aşadar, care este problema? Irod nu i-a dat slavă lui Dumnezeu. Şi nu este nimic de genul: „Toată Gloria să fie a lui Dumnezeu, eu nu pot să fac nimic fără El! ” Acestea sunt doar cuvinte. Problema este una lăuntrică şi profundă. Şi atunci când se termină conferinţa şi plecaţi, să cadeţi la pământ şi să spuneţi: „Doamne, dacă am primit ceva bun, Tu eşti Acela. ” Nu-ţi irosi proeminenţa.

15. Nu-ţi irosi darurile spirituale. Toată lumea trebuie să trăiască pentru slava lui Hristos. Dar darurile spirituale reprezintă prisma care sunteţi voi şi care nu pot fi alţii. În felul acesta văd eu darurile spirituale. Nu am o listă frumoasă cu: darul învăţătorului, ajutorării, administrării, etc. Aceste lucruri sunt adevărate. Problema este mult mai mare şi mult mai diversificată de atât. Eu cred că darurile spirituale sunt, atunci când Duhul Sfânt se pogoară peste tine, te umple şi îţi da putere, o dedicare a întregii tale persoane pentru El în unicitatea ta, modelează un fel de prisma şi când gloria lui Dumnezeu străluceşte prin ea, se refractă în culorile excelenţei Sale, pe care nimeni altcineva nu le poate refracta. Darurile spirituale înseamnă să faci ceea ce faci umplut de Duhul Sfânt şi să aduci roada Duhlui pentru Dumnezeu.

V-aş încuraja să nu consultaţi manuale cu liste, ci să începeţi să iubiţi oamenii cu toată inima făcând ceea ce iubiţi să faceţi. Puneţi aceste două lucruri împreună: „Ce-mi place să fac? Îmi place să scriu sau îmi place să fac surf – asta ca să spun şi ceva frumos despre surferi – și voi dedica în totalitate această activitate Domului şi El va face din ea un dar spiritual. O va face. ” Dacă poate să facă din activitatea ta un dar spiritual, o va face. Este o chestiune care ţine de cine sunt eu, cine m-a făcut Dumnezeu, fără păcat, şi această prisma este formată ca niciuna de pe planetă. Nu irosi prisma, nu irosi forma care te reprezintă. Nicio persoană din această încăpere nu a fost creată din greşeală. Nu mă interesează cât de nesemnificativ şi de inferior te simţi în comparaţie cu toţi cei din jurul tău, nu eşti o greşeală. Dumnezeu te-a făcut aşa cum eşti şi ceea ce-Și doreşte El este o dedicare absolută, supunere absolută, consacrare absolută şi te va lua şi va îndepărta păcatul, va şterge toate lucrurile care îţi pun piedică, va străluci în tine, şi va avea loc o refracţie pe care unii oameni o vor vedea, dar la mine nu o vor vedea niciodată. Eu nu mă voi apropia niciodată de acel gen de persoană. Nu se vor apropia deloc de mine. Şi datorită unicităţii voastre şi a locului în care v-a pus Dumnezeu şi ce a făcut din voi, Îl vor vedea pe El prin voi.

16. Nu irosi diversitatea rasială. Este o chestiune serioasă în America, nu-i aşa? Nu dispare niciodată. Este o chestiune extrem de importantă. Şi în biserici reprezintă o problemă. În biserica noastră reprezintă o problemă. Am vrut să fie o problema. Nu este o problemă socială legată de evanghelie, ci este legată de sângele care a curs pe cruce. Efeseni 2: 14-16: „Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea – vorbeşte despre evrei şi neamuri dar se aplică tuturor diversităţilor entice – şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi – sau 10 sau 5000 – să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace, şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce. ” Este o problema legată de cruce această chestiune a reconcilierii şi-a armoniei.

Apocalipsa 5: 9: „Şi cântau o cântare nouă şi ziceau: ‚Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile, căci ai fost înjunghiat şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam. ’” Oameni din orice neam, pe care i-a răscumpărat. Trebuie să fim în stare să arătăm lumii capacitatea bisericii de a fi una în diversitatea etnică şi una în credinţă. Este o mărturie incredibilă pentru biserică. Pentru pastori, să nu încetaţi niciodată să lucraţi la asta, este cel mai greu lucru la care puteţi lucra. În ideea că faci cel mai bun lucru pe care poţi să-l faci şi eşti criticat din oate părţile. „Ai dat-o-n bară. Ai spus ceva greşit. M-ai rănit. ” Şi fie te ridici şi încerci în continuare, fie te duci acasă. „Am încercat să aduc armonie rasială şi nu funcţionează niciodată, nimeni nu este mulţumit. Nu funcţionează. ” Şi spun, „Eu mă lupt mereu cu asta. Am adoptat un copil afro-american ca să nu renunţ niciodată la această chestiune. Fiica mea este afro-americancă. Şi o iubesc ca persoană, dar ştiam în ce mă bag. Ştiam ce va însemna. Ştiam ce va însemna pentru familia mea, toţi sudişti. Ştiam ce va însemna pentru această biserică. Sunt aici pe termen nelimitat şi această fată va creşte într-o biserică majoritar albă. Sunt aici să spun că acest lucru nu va dispărea niciodată, te iubesc pe tine care ai fost creată după chipul lui Dumnezeu, fiica mea. Şi împreună vom merge în această lume şi în acest parteneriat ne vom strădui să facem o diferenţă în această lume împărţită şi neînţeleasă.

17. Nu-ţi irosi diversitatea culturală. Nu sunt unul şi acelaşi lucru. Credeţi că toţi negrii gândesc la fel, şi că toţi latinii gândesc la fel, şi că toţi alibi gândesc la fel? Treziţi-vă. Există multe culturi ale negrilor, şi multe culturi latine, la fel şi cu albii. În America este o întreagă ciorbă, nu avem un singur ingredient. Şi Biblia are multe de spus în această privinţă. Romani 14: 5-9: „Unul socoteşte o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. ” Serios? Incredibil. „Cine face deosebire între zile pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă pentru Domnul mănâncă, pentru că aduce mulţumiri lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă şi aduce şi el mulţumiri lui Dumnezeu. În adevăr, niciunul din noi nu trăieşte pentru sine şi niciunul din noi nu moare pentru sine. Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim şi, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului. Căci Hristos pentru aceasta a murit şi a înviat, ca să aibă stăpânire şi peste cei morţi, şi peste cei vii. ” Nu este incredibil unde ajunge Pavel când vorbeşte despre mâncat? El spune: „Uitaţi, există fel de fel de neînţelegeri, nu veţi cădea niciodată de acord în privinţa mâncării, a vinului, sau cum să ţinem ziua Domnului. Nu veţi cădea niciodată de acord în privinţa a sute de lucruri care ţin de cultură. Fiecare să fie deplin încredinţat şi s-o facă în cinstea Domnului şi să onorăm acest lucru în ceilalţi. ” Isus este răspunsul. Şi El va arăta minunat în locul în care acest lucru se întâmplă.  

18. Nu irosi îndemnul de a sta pe loc. Mai avem încă trei şi apoi terminăm. Nu irosiţi îndemnul de a sta pe loc şi spun lucrul acesta pentru aceia dintre voi se vor simţi groaznic dacă termin în spiritul misionar. Pentru că scrie în 1 Corinteni 7: 23-24: „Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi dar robi oamenilor. Fiecare, fraţilor, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat. ” Iubesc acest gând. Aşadar, lucrezi ca inginer sau ca programator de calculatoare, eşti asistentă, student, sau orice altceva? Rămâi acolo. Nu te face misionar. Şi vorbesc serios când spun asta. Staţi acolo – şi nu rataţi aceste cuvinte – cu Dumnezeu. Te lasă fără cuvinte. Şi toată lumea va şti că persoana aceea este diferită. Dacă toţi s-ar face misionari, nu ar mai exista sare şi lumină.

În regulă. Relaxaţi-vă. Acum mă voi ocupă de restul. Nu ştiu cum face Dumnezeu asta, chiar nu ştiu. A făcut-o cu Moise, a făcut-o cu Iosua, toţi cei 12 apostoli care au fost smulşi din viaţa lor de pescari, de vameşi şi smulşi dintre zeloţi. Ei toţi au plecat şi se vor transforma. Şi Dumnezeu, cu câţi, cu 200-300 de persoane din această încăpere, trebuie să-i schimbe. Adică să vă schimbe locul de muncă. Şi voi ştiţi cine sunteţi, simţiţi cum rădăcinile se desprind şi nu ştiţi ce se petrece. Simţiţi o nelinişte şi nu ştiţi ce este. Sunt pregătit, am 40 de ani, sau 50, sau 60 şi încep să simt cum Dumnezeu ia trunchiul şi-l zgâlţâie ca să nu-l distrugă când îl scoate din pământ. Şi în acest punct vă aflaţi acum, şi mă auziţi pe mine spunând aceste lucruri şi vă gândiţi: din cauza asta am venit la această conferinţă. Într-adevăr, acesta este motivul. Şi mă aştept la scrisori şi emailuri în următorii 5 ani.

Vă mai aduceţi aminte de conferinţa Slow? Mai ţineţi minte? Când eram acolo şi voi aţi spus: „Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au pastor. Atunci a zis ucenicilor Săi: ‚Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui. ’” (Matei 9: 36-38) De unde au apărut aceştia? Sunt oameni care şi-au schimbat job-ul. Şi mă rog ca Dumnezeu să facă asta, s-o facă în această încăpere. Sunt puţini lucrători în comparaţie cu sutele de nevoi din această lume, job-uri care sunt plătite sau nu, dar care sunt plasate într-un loc mai strategic decât acela în care vă aflaţi acum. Şi unii dintre voi nu trebuie să auziţi asta pentru că sunteţi deja într-un loc strategic, dar alţii pot să spună, „Este vorba despre mine. ” Mă rog pentru voi. Această conferinţă a fost orchestrată de Dumnezeu ca să fie un punct de cotitură pentru unii dintre voi, eu trebuie doar să mă încred în El, să mă încred în El să vă luminieze ceea ce sunteţi.

19. Nu-ţi irosi moartea. Probabil că pentru unii moarte va veni anul acesta, şi pentru alţii mai târziu. Uitaţi care este versetul, Ioan 21-18: „Adevărat, adevărat îţi spun că, atunci când erai mai tânăr, singur te încingeai şi te duceai unde voiai, dar, când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi altul te va încinge şi te va duce unde nu vei voi. A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. ” „Îţi vei întinde mâinile…” A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. ” Nu veţi înceta niciodată să trăiţi pentru gloria lui Dumnezeu pe acest pământ până când veţi muri. Şi în momentul când veţi muri, şi este o chemare măreaţă: a trăi este Hristos şi a muri este un câştig. Şi când veţi experimenta moartea ca pe un câştig, veţi arăta lumii, sau cel puţin asistentelor, şi copiilor, că El a fost mai preţios decât viaţa. Acesta este motivul pentru care zâmbesc în spatele măştii de oxigen.

Tată, Îţi mulţumesc pentru răbdarea acestor oameni. Iartă-ne dacă am sărit peste secţiunea întrebărilor, ajută-ne în acest moment când vom face acest lucru. Dar, Doamne, mai presus de orice, nu ne lasă să ne irosim vieţile. Dacă trebuie să stăm pe loc, fă-o tu să fie ceva măreţ, în adevăr şi în Duhul şi dacă trebuie să schimbăm locul unde suntem cu un alt loc, fie să discernem călăuzirea Ta. Dar mai presus de toate, fie ca esenţa unei vieţi neirosite să fie preamărirea lui Isus şi fie ca originea ei să fie Evanghelia şi fie ca arătarea ei să fie dragoste. În Numele lui Hristos m-am rugat. Amin!