Am scris un articol despre famenul etiopian din Faptele Apostolilor, capitolul 8. Văzând dorința sinceră a acestui om de a înțelege proorocia din Isaia capitolul 53 cu privire la Domnul Isus, Dumnezeu îi poruncește lui Filip să se ducă pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza ca să-i explice famenului înțelesul acestor pasaje din cartea proorocului. Famenul tocmai se întorcea din Ierusalim, de la închinare. Locul, în care recent se petrecuse evenimentele care au pus pe jar orașul și țara întreagă: răstignirea și învierea Domnului Isus, botezul cu Duhul Sfânt, nașterea Bisericii, martirajul lui Ștefan, prigoana împotriva credincioșilor numărul cărora se ridicase către acea vreme la peste cinci mii, afară de femei. Când famenul sosise la închinare, tot Ierusalimul era umplut deja de învățătura apostolilor, așa că mesajul lui Filip nu-i era străin îngrijitorului visteriilor împărătesei Candace a Etiopienilor:
„Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învățați pe norod în Numele acesta? Și voi iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră, și căutați să aruncați asupra noastră sîngele acelui om”. Fapte 5: 28
Sunt impresionat de famen, dar sunt mai impresionat de Dumnezeu, care a răsplătit cu mântuire credința acestui om. Dumnezeu se lasă găsit de cei ce-L caută. Cât de bine se potrivesc aici cuvintele autorului cărții Evrei:
„Și fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, și că răsplătește pe cei ce-L caută” Evrei 11: 6
La fel, sunt impresionat tare de persoana lui Filip. De fapt, în acest articol mi-am propus să scriu despre el. Ce exemplu de ucenic al lui Hristos este acest Filip! Atunci când îngerul i-a vorbit ca să meargă să vestească Evanghelia famenului, Filip era în cetatea Samariei, unde tocmai se pocăise și se botezase bărbați și femei în urma propovăduirii lui. El a ajuns în Samaria, ca urmare a prigoanei care se pornise la Ierusalim după martirajul lui Ștefan. Ca și Ștefan, Filip era un om plin de Duhul Sfânt. El era unul din cei 7 bărbați care au fost aleși în calitate de ajutori la mese (diaconi) în Biserica de la Ierusalim (vezi cap. 6).
„Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezați, atît bărbați cît și femei. ” Fapte 8: 12
Ca să ajungă din Samaria spre drumul pe unde trecea famenul, Filip trebuia să parcurgă vreo 80-90 de km distanță. Imediat cum a primit însărcinarea din partea Domnului…
„Filip s’a sculat și a plecat. ” Fapte 8: 27
Când a ajuns la carul famenului, Filip l-a întrebat dacă înțelege ce citește:
„Filip a alergat, și a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i-a zis: , , Înțelegi tu ce citești? ” Famenul a răspuns: „Cum aș putea să înțeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva? ”. Și a rugat pe Filip să se suie în car, și să șadă împreună cu el. Locul din Scriptură, pe care-l citea, era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere; și, ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, așa nu Și-a deschis gura; în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Și cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viața I-a fost luată de pe pămînt”. Famenul a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbește proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul? ” (Fapte 8: 30-34)
Răspunsul lui Filip nu s-a lăsat întârziat.
„Atunci Filip a luat cuvîntul, a început dela Scriptura aceasta, și i-a propovăduit pe Isus” (Fapte 8: 35)
Pentru că știa bine Scripturile, Filip a fost în stare să-i dea famenului intrerpretarea pasajului din Isaia. Mă întreb, dacă Filip nu era să cunoască temeinic Sfintele Scripturi, se mai putea folosi Dumnezeu de el într-un mod așa de frumos? Ne place la toți să citim cum Duhul Sfânt l-a răpit pe Filip după ce i-a propovăduit Evanghelia famenului și am vrea ca Dumnezeu să ne folosească cu aceeași putere și pe noi. Dar câți dintre noi pun preț pe studierea Sfintelor Scripturi, pe învățătură? Dumnezeu nu se va putea niciodată folosi de un creștin care nu are disciplină duhovnicească de studiere a Bibliei și de rugăciune. Nu te mai poți scuza că ești certat cu limba și literatura și că nu-ți place să citești cărți. Pentru orice creștin este imperativ să studieze profund învățătura Domnului Isus, iar aceasta implică multă dedicare și disciplină.
Un alt lucru important a fost că Filip i-a predicat botezul în apă, la pachet cu Evanghelia.
„Pe cînd își urmau ei drumul, au dat peste o apă. Și famenul a zis: „Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat? ” (Fapte 8: 36)
Se întâmplă că atunci când vestesc Evanghelia, mulți creștini din zilele noastre ezită să le vorbească oamenilor despre botez. Fie că nu-i dau prea mare importanță, fie că le este frică să nu sperie pe om. Cu toate acestea, atât Filip la Samaria cât și Petru la ziua Cincizecimii le-au predicat oamenilor botezul la pachet cu Evanghelia. Pentru că au dat importanță poruncii Mântuitorului care a spus:
„Cine va crede și se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit”. Marcu 16: 16
Ce om dedicat era Filip! Cât de frumos s-a pus mai întâi la dispoziția lui Dumnezeu în Biserica din Ierusalim, apoi în cetatea Samariei, apoi în cazul famenului etiopian. Apoi, îl vedem predicând Evanghelia în toate cetățile pe drumul din Azot spre Cezareea.
„Filip se afla la Azot, de unde s-a dus pînă la Cezarea. Și propovăduia Evanghelia în toate cetățile prin care trecea”. Fapte 8: 40
Un om dedicat lui Dumnezeu va predica totdeauna Evanghelia. Aceasta este chemarea oricărui ucenic al lui Hristos.
Filip nu se încurca cu treburile vieții. El era un ostaș al lui Hristos, care căuta să-I placă Celui ce l-a înscris la oaste. Poate că vei spune că el nu avea familie și de aceea era în stare să se pună întru totul la dispoziția lui Dumnezeu. Nu este așa, Filip era un om căsătorit.
„A doua zi, am plecat și am ajuns la Cezarea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul, care era unul din cei șapte, și am găzduit la el. El avea patru fete fecioare cari prooroceau. ” Fapte 21: 8-9
El nu era doar căsătorit, dar avea și 4 copii. Aceste versete ne descoperă o altă latură frumoasă al lui Filip. Ca și cap al familiei, el a știut bine să-și aranjeze prioritățile în viață. Familia nu l-a împiedicat să vestească Evanghelia. Mai mult, el își făcea timp pentru fetele lui și le-a învățat temenic Scripturile, crescând din ele proorocițe. Cu întreaga familie Filip îl slujea pe Dumnezeu, iar casa lui era totdeauna deschisă să găzduiască pe slujitorii Domnului Isus.
Sunt marcat profund de acest ucenic al lui Hristos și îmi doresc să calc pe urmele lui.