Îmbrăcămintea este o prioritate în viața multor oameni.
O parte consistentă din bugetul personal sau a familiei este alocat pentru înnoirea garderobei. Magazinele de profil stau la dispoziția celor interesați cu cele mai noi sortimente de îmbrăcăminte. Interesul se justifică într-un fel, deoarece există chiar și o vorbă în popor: „Haina îl face pe om”.
Avântul luat de partea feminină de a se „împodobi”cât mai atractiv, este echilibrat de învățătura Sfintelor Scripturi: „Podoaba voastră să nu fie ceea de afară care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur și în îmbrăcarea hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii... ”
Dacă am fi dispuși să „investim” măcar o parte pentru omul lăuntric din cât investim pentru cel din afară cu siguranță că el ar arăta altfel.
Dar cu ce ar trebui să începem?
Apostolul Pavel explică: „Cu privire la felul vostru de viață din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi... și să vă îmbrăcați în omul cel nou... ” (Efes. 4/22,23, 24)
Cu îmbrăcăminte nouă, omul lăuntric are o prezență deosebită. Însă a existat cândva (poate există și astăzi) o categorie de religioși care au refuzat să renunțe la „hainele” vechi, preferând să le petecească cu un petec nou.
Această practică n-a fost agreeată de „Învățătorul venit de sus”, ba chiar a fost contestată:
„Nimeni nu pune un petec nou la o haină veche”. El vrea totul nou.
Însă inamicul sufletelor noastre nu privește cu „ochi buni” această înnoire a vestimentației noastre. El te vrea în zdrențe sau chiar gol dacă este posibil. Nu-i de mirare că atunci când tâlharii l-au întâlnit pe drumețul ce călătorea între Ierusalim și Ierihon primul lucru pe care l-au făcut: l-au dezbrăcat și l-au jefuit de hainele sale.
Același interes față de „vestimentație” o are însă și Împăratul care dorește ca nuntașii ce vor fi prezenți la nunta Fiului Său să aibă toți „haină de nuntă”. Fără „haină” va fi interzis intrarea în „odaia de nuntă”. Reproșurile l-au lăsat fără cuvinte pe cel ce nu s-a conformat: „Prietene cum ai intrat aici fără haina de nuntă? Omul acela a amuțit”.
De aceea Pavel ne îndeamnă să trecem pe la „garderoba” Împăratului deoarece are haine pentru fiecare numai să fii binevoitor să te îmbraci cu ele:
„... îmbrăcați-vă cu o inimă plină de îndurare, cu smerenie, cu blândețe, cu îndelungă răbdare”. . .
Însă în garderobă există o haină mai scumpă și mai bună decât cele menționate aici.
La întoarcerea fiului cel mic, Tatăl a poruncit: „Aduceți repede haina ceea mai bună”...
Dar care să fie oare?
„Dar mai pe sus de toate acestea, îmbrăcați-vă cu dragostea care este legătura desăvârșirii”.
Este haina ceea mai frumoasă dar și ceea mai bună.