Biserici, disciplină și abuz! Membralitatea de tip nou în Bisericile neoprotestante!
Am scris înca doua articole referitor la noua administrare a unor biserici neoprotestante, ca exemplu am dat fenomenul “9 Marks” din unele bisericile baptiste americane, care se pare că încep să se transferă și la unele comunități românești.
N-ar fi nici o problemă dacă organizarea bisericilor ar avea ca scop Împărația lui Dumnezeu și Neprihănirea și ca fundament Scriptura, însă în spate la toate stă diavolul, cu abuz, materialism, dorința de putere, egoism și o dictatură care să privilegieze o “clasa de ierarhi” (prezbiteri, diaconi, comitete) din conducerile bisericilor.
Am privit împreună la motivația și definiția legământului scris, inițiat de învățătura “9 Marks”, văzute prin ochii unuia din conducătorii acestei organizații care-și propagă învățătura pe site-ul acestei organizații, anume Matt Schmucke. Acest articol se numește “Membership Matters – What is Our Church Covenant? ” (“A fi membru contează – Care este legământul bisericii noastre? ”) și-l găsiți la adresa: https: //www. 9marks. org/article/membership-matters-what-our-church-covenant/.
Ce este de amintit aici, este faptul că numele organizației sau rețelei de biserici care au acceptat învățătura aceasta, pleacă de la cartea cartea scrisă de pastorul Dever Mark, cu titlul “9 Marks of a Healthy Church” (9 semne a unei biserici sănătoase).
Toate ar fi bune, dacă practica unei biserici ar fi sănătoasă și bazată pe Cuvântul lui Dumnezeu, nu pe legăminte scrise de oameni, însă se pare că lacunele devin prea mari privind practica și hotărârile luate în organizația (sau rețeaua de biserici) “9 Marks”.
În acest sens, Cuvântul lui Dumnezeu ne învață că îi vom cunoaște pe cei ce vorbesc în Numele Domnului, după roade, asta chiar dacă de multe ori învățătura ar părea biblică.
Scriptura spune: ”Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? ” (Mat. 7: 16)
Astfel, în practică, acești oameni se folosesc de o regulă a membralitîții abuzivă, legământul scris, de disciplina abuzivă în Biserică și de refuzul de-a elibera biletul membral al membrilor care vor să se retragă, totul cu scopul de-a favoriza o “clasă ierarhică” a comitetelor din aceste biserici, de-a avea controlul, puterea în Biserică și astfel de-a anihila orice opoziție.
Într-un cuvânt este o “inchiziție modernă” care-a învățat modalitatea de-a domina o biserică, de-a menține puterea și de-a anihila orice opoziție sau posibilitate a membrilor bisericii de-a le cere socoteală sau de-a nu fi de acord cu hotărârile sau interpretarea lor scripturală.
În acest material, o să privim la câteva abuzuri ale acestor tipuri de conducere, a bisericilor de acest tip, în lumina Adevărului Sfintei Scripturi.
Pastorii din bisericile unde se practică abuzul, se cred superiori “celorlalte oi”, își formează o “clasă ierarhică” și conduc biserica cu o mână de fier.
În spatele unui adevăr, spus pe jumătate, pastorii invocă disciplina ca parte a practicii bisericii, însă scopul lor adevărat este puterea, controlul, anihilarea oricărei opoziții din biserică și de aici împlinirea agendei personale sau a “grupului ierarhic” care conduce biserica.
În continuare voi spicui câteva practici abuzive din organizația “9 Marks”, descrise pe site-ul organizației, și practicată într-o rețea de biserici baptiste americane, care au îmbrățișat deja infuzia de învățătură de tipul “9 Marks”:
a) Nu mai poți pleca din biserică, să-ți iei biletul membral, decât unde vor ei și cu aprobarea lor
Unul din caracteristicile acestei conduceri “cu mână de fier”, este controlul membrilor bisericii. Pana acolo au mers în bisericile de tip “9 Marks” încât oricine dorește să plece nu mai i se eliberează biletul membral sau plecarea poate să fie făcută doar cu aprobarea “clasei ierarhice” și numai acolo unde vor ei.
Mark Dever într-un interviu pe care-l găsiți la adresa: ( https: //www. ligonier. org/learn/articles/ministry-capital-interview-mark-dever/ ), spune următoarele:
”Care este responsabilitatea unei Biserici locale față de un membru al Bisericii care, deși nu este excomunicat, pleacă și se alătură unei alte biserici pe stradă?
MD: Depinde. Dacă nu este o biserică care propovăduiește Evanghelia și dacă membrii bisericii voastre au fost învățați, li s-a spus și au fost convinși, iar el sau ea refuză să se întoarcă în biserica voastră sau să meargă la altă biserică unde se predica Evanghelia, atunci trebuie să-l excomunicați pe el sau ea. ”
Deci pastorul baptist Mark Dever, împreună cu organizația “9 Marks”, judecă în locul tău unde să pleci, când să pleci și trebuie să-i ceri voie să pleci.
Asta înseamnă abuz, control abuziv, noi suntem liberi să aderăm la o biserica locală și suntem liberi să plecăm dintr-o biserică locală, fără nici o constrângere.
Scopul nu este nicidecum binele membrilor bisericii, ci controlul membrilor, să-i manipuleze cum vor, să-i obstrucționeze după reguli care n-au nimic în comun cu libertatea credinciosului în Hristos și să nu mai aibe nici o opoziție dintre membrii bisericii.
b) Trebuie să semnezi un legământ scris în biserică, prin care te obligi față de conducerea bisericii, cu scopul de-a te controla, bineînțeles.
Am scris deja destul despre acest subiect, despre faptul că noi ca membrii în Biserica Domnului am făcut Legământ cu Domnul, în Sângele Lui, așa că un legământ cu oamenii este neavenit, este un fel de lege impusă de niște oameni. N-au cerut apostolii un asemenea legământ, așa că oare cum își permit acești pastori și conducători de biserici să facă acest lucru?
Din descrierea acestui legământ dau doar câteva idei găsite pe site-ul organizației “9 Marks”:
- Legământul acesta angajează la spionarea membrilor bisericii
Mai mult decât atât, de sute de ani de la reformă și de două mii de ani de la Întemeierea Bisericii, n-a trebuit nimeni să ne spună în scris și să semnăm, că trebuie să ne supraveghem unii pe alții și trebuie până la urmă să raportăm pastorilor și conducerii despre cei din jur.
Cam undeva la nivelul acesta s-a ajuns în astfel de biserici abuzive. Uitați ce spune Matt Schmucke în articolul “Membership Matters – What is Our Church Covenant? ” de pe site-ul organizatiei “9 Marks”, a cărei adresă web am dat-o la începutul articolului:
”Practicați o grijă și supraveghere afectivă unul pentru celălalt și sfătuiți-vă cu credincioșie și întrebați-vă unii pe alții, de câte ori aveți ocazia. Ne purtăm poverile unul altuia? Ne supraveghem unul pe altul? Ne provocăm unul pe altul când păcătuim? Ne implorăm unul pe altul într-o umblare sfântă? Facem aceste lucruri pentru oameni care sunt în afara grupului nostru demografic? Este insuficient dacă vă îngrijiți doar de cei care vă împărtășesc profilul demografic. Această idee este contrară majorității gândirii culturii bisericești. Dar este biblică. Aceasta înseamnă să fii o parte a unei biserici. ”
Oare de ce ar trebui să fie specificat într-un legământ scris asemenea lucruri, oricum avem Scriptura care ne învață fără semnatură cum să trăim în relațiile unii cu alții. Și oare de ce n-ar fi în acest legământ scris introdusă și supravegherea pastorilor și a “clasei de ierarhi”? E simplu, pentru controlul asupra membrilor bisericii!
Tot acest Matt Schmucke, continuă la un alt punct legat de conținutul legământului scris următoarele:
” Aduceți pe cât mai mulți puteți, la orice vreme, să fie sub grija noastră. . . Poate pe acești copii față de care avem un angajament special; poate că acel frate sau soră cu care te rogi în fiecare săptămână. Noi ne angajăm împreună ca să fim o parte a vieții unul altuia. Ucenicia sau îndrumarea spirituală ar trebui să fie un scop zilnic. ”
Adică după ce mergi la rugăciune cu alții sau te confrunți cu anumite probleme legate de copiii din familie sau tineri, trebuie să dai raportul lor, pastorului și “ierarhiei”, asta ca să își noteze ei și la momentul potrivit să aplice “disciplina”. Îmi sună o organizare mai degraba de tipul securității comuniste, decât o treabă duhovnicească.
Când cineva îmi destăinuie o mărturisire pentru care să mă rog, aceea rămâne între persoana respectivă și Domnul, n-o să fug imediat s-o fac publică la “ierarhia atotștiutoare”.
Pe de altă parte între copiii noștri și tinerii cu care suntem în contact, ei trebuie ajutați să crească spiritual sau să-L găsească pe Domnul, prin sfătuire cu maturitate și nu mergând să “turnăm” problemele lor “ierarhilor”. Oare “ierarhii” vin să-și trâmbițeze în casele noastre, între anumiți tineri sau în cercuri de rugăciune problemele care le au în viața lor sau păcatele cu care ei se confruntă?
Sigur că totul se conturează ca un abuz, pastorii ar trebui să facă ucenici, oameni maturi, oameni capabili de consiliere, capabili să ridice și capabili să poarte poveri. În schimb pare o organizare în care doresc controlul și nicidecum recuperarea, creșterea spirituală și sănatatea credincioșilor.
- Sub deviza nu părăsiți adunarea noastră, în legământul scris se deschide ușa la abuz și control
Tot Matt Schmucke, în același articol spune privitor la conținutul legământului scris următoarele:
”Participarea în mod regulat este vitală, deoarece este primul pas spre a fi tras la răspundere. Dacă nu participați în mod regulat (poate că v-ați mutat, poate v-ați îmbolnăvit, poate ați plecat la școală, poate ați ales pur și simplu să participați la o altă biserică) lăsați pe cineva să știe. . . de preferință pastorul. Neparticiparea este fie o poartă a păcatului, fie o reflecție a păcatului. Este împiedicată de disciplina formativă a bisericii și este remediată de disciplina corectivă a bisericii. ”
Credeti că până ce acești oameni nu au inventat “legământul scris” în Biserică, nu s-a știut versetul biblic care spune să nu părăsim adunarea?
S-a știut foarte bine, însă prin cerința de-a nu părăsi adunarea într-un legământ scris, se are în vedere controlul, o înlocuire a Duhului Sfânt și a lucrării Lui cu frica de oameni și erijarea unora în clasă superioară. Dacă cineva nu ascultă de Scriptură, la îndemnul Duhului, credeți că un legământ scris, un angajament față de oameni, îi va motiva cumva să asculte de Scriptură? Nicidecum!
Ce face însă, o astfel de practică? Desigur că dă putere unor oameni, dă control unei clase privilegiate și cu siguranță disciplina devine un obiect de a controla abuziv membrii bisericii.
- Legământul scris angajează pe membrii bisericii la susținerea financiară și nu numai
Tot Matt Schmucke, în același articol spune privitor la conținutul legământului scris următoarele:
”Susțineți slujirea bisericii. Prin rugăciune, angajare față de învățătura biblică, prin finanțe și prin alte mijloace, fiecare membru individual are un rol important în susținerea bisericii”
Oare de ce trebuie să fie un legământ scris care să specifice susținerea financiară, se crede că cineva o să dea bani mai mulți dacă semneaza un legământ în acest sens? De ce? De frica conducerii, de frica acestor “ierarhi”? De frica că la orice moment ei pot să-ți controleze viața prin semnătura ta?
Oare nu Capul Bisericii, oare nu Dumnezeu este Cel de care trebuie să avem frică și Cel la care trebuie să-i dăm din inimă ce hotărâm?
Cu ce scop aceste “legăminte scrise” semnate, prin care ne angajăm să dăm bani, față de conducerea bisericii?
Sigur că referitor la acest legământ scris, ar putea continua analiza la fiecare punct legat de articolul scris de Matt Schmucke, însă prin orice punct conducerea unor astfel de biserici, sub egida Adevarului, doresc de fapt controlul asupra membrilor Bisericii și-o substituire a Duhului Sfânt, de fapt Cel care lucreaza la transformarea și schimbarea noastră după Cuvântul lui Dumnezeu.
”Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului. ” (2 Corinteni 3: 18)
c) Păstorul sau “conducerea ierarhilor” pot disciplina sau exclude din biserica pe motivul neparticipării, câți membrii doresc.
Ce ați zice despre un păstor care ar veni cu propunerea la o adunare generală a bisericii de-a disciplina 256 de membrii dintr-o biserică, asta fiind majoritatea bisericii?
Eu mi-aș pune întrebarea nu despre abuz, ci daca acel păstor este întradevăr ceea ce pretinde a fi. De fapt ce vrei să demonstrezi clădind în jurul tău imaginea de om cu “bâta” disciplinei în mână, prin care majoritatea unei biserici să o pui sub disciplină?
Păi dacă majoritatea bisericii nu mai participă la serviciile unei biserici, acest Dever ar fi trebuit să-și pună semne mari de întrebare cu privire la slujirea lui.
Mie mi se pare în atitudinea acestui om, nu lucrare duhovnicească, ci una firească de intimidare, în care dorești să semeni frică și groază în jur.
Domnul nostru însă, Adevăratul Păstor, ne-a învațat că un păstor de suflete care slujește semenilor, lasă 99 de membrii și merge după una care s-a rătăcit, “o ia pe umeri” și-o aduce înapoi în Biserică.
Dever însă a intrat în turmă cu bota și a rupt picioarele la majoritatea dintre membrii unei biserici. Dacă aceasta nu pare abuz, atunci nu știu cum mai putem defini un abuz într-o biserica.
De fapt fiecare din cei 256 ar fi trebuit contactați personal, stat de vorba cu ei, văzut care sunt sau daca sunt probleme referitoare la neparticipare, analizat, cântărită situația la fiecare în parte și încercată recuperarea, dacă era cazul. Însă când o majoritate dintr-o Biserică ajunge să nu mai frecventeze Biserica, acolo e o problema mare legată de lucrarea pastorului și a lucrătorilor dintr-o asemenea biserică.
Pe de altă parte situația unuia care a plecat la Biserica Romano-catolică. Sâc!
Păi dacă a plecat acolo înseamnă că n-a fost născut din nou niciodată, dacă așa l-ai crescut și l-ai hrănit încât nu mai face diferența între idolatrie și o biserică care-și bazează credința pe Sfânta Scriptură, atunci tu ca pastor sau lucrător în Biserică ai o mare problemă.
Iată ce declară Dever referitor la situația descrisă mai sus:
”La întâlnirea membrilor noștri din mai 1996 ne-am despărțit de majoritatea membrilor bisericii noastre (256 disciplinați pentru neparticipare! ). De asemenea, îmi amintesc lacrimile pe care mulți dintre noi le-au vărsat peste o căsătorie ruptă în acei ani de început și primul dintre numeroasele excomunicări pe care le-am decis (cel mai recent fiind pentru un membru care s-a alăturat Bisericii Romano-Catolice)” ( preluat de la urmatoarea adresa: ( https: //www. 9marks. org/article/mark-dever-doesnt-practice-separation/ )
Toate aceste practici sunt o extremă care arată de fapt scopul acestei organizații, nu de-a avea o biserică sănătoasă, ci de-a favoriza o anumită “clasă ierarhică” din cadrul Bisericilor. Pe de altă parte această “clasă ierarhică”, prin dominarea unei biserici, anihilează orice opoziție și are acces nelimitat la fondurile acelei biserici, iși consolidează scaunele de conducere, slujbă pe viață, propagă leadership-ul și nu slujirea în Biserică.
Avem parte de-un fenomen care ia amploare, este biserica neoprotestantă modernă, care tinde să calce pe urmele cultelor istorice, culte care au separat biserica în mireni și ierarhi, care au ajuns pe urmă să fie o clasă privilegiată, să aibe toată puterea, bani mulți, bogăție și când au întâmpinat opoziție au trecut la abuz, inchiziție, ucidere. A dispărut slujirea în biserici, a venit meseria de popă (preot), șefia și dominarea, a dispărut nașterea din nou și firea și-a spus cuvântul.
Cam aceeași direcție este luată și în multe biserici din cultele neoprotestante, diavolul vrea să distrugă ce a mai rămas din biserici bazate pe Evanghelie. Stilul este același, vine cu jumătăți de adevăr, momește, înșeală și stăpânește. Pastorii de astăzi au ajuns în mare parte să meargă la un institut teologic pentru o meserie bună și plătită. Este normal atunci ca să-și aroge supremația și conducerea când vin într-o biserică, asta deoarece scopul și viziunea care-o au ca viitori lucrători este greșit. Ei nu se văd drept mădulare în trup, ei se văd superiori în trup, diferiți, conducători, neștiind sau ignorând că Dumnezeu ne dorește în Trup mădulare unii altora, că Dumnezeu dă daruri fiecăruia să slujească, nu să domine și să profite, nu să caute puterea, că fiecare are Duhul Sfânt în Biserică și autoritatea ți-o câștigi prin slujirea fraților și surorilor din biserică și nu prin modul acesta securisto-comunist de-a inventa legăminte scrise și mijloace de-a înlănțui pe oameni și de-ai ține sub dominația fricii. Oamenii trebuie să aibe frică de Domnul și nu frica de niște indivizi care-și arogă puterea și chiar se cred înlocuitori ai Duhului Sfânt.
Domnul să trezească biserica actuală și să ne ajute să ne întoarcem la Standardul Scripturii, să căutăm Împărăția lui Dumnezeu și Neprihănirea, să căutăm pacea și sfințirea, prin rămânerea în Hristos și slujindu-ne unii altora ca mădulare în Trup și căutând să ducem Evanghelia până la marginile pământului.
Adresa celorlalte două articolele legate de această temă se găsesc la adresele următoare:
Simion Ioanăș
Articolul poate sa fie citit si aici.