Nu-i putere, nu-i putere,
Şi mereu ne întrebăm
De ce stările sunt grele
Şi de ce nu-naintăm.

De ce-a noastră rugăciune
E atâta de formală,
Nu vedem nicio minune,
De putere este goală.

De ce-a noastră-naintare
Pe cărare s-a oprit
Şi chiar Duhul, în cântare,
Este gol - şi iarăşi zic:

Nu-i putere, nu-i putere,
Şi mereu ne frământăm
Că nu ştim Domnului cere
Noi puteri, să ne rugăm.

De ce inimile noastre
Nu le frângem la altar
Şi de lacrimi nu sunt stoarse
Când avem atâta HAR.

Nu-i putere, nu-i dorinţă
Ca mai mult să stăruim,
Să dea Domnul biruinţă,
Ci dorim doar să primim.

Însă Domnul, azi, ne cere:
Stăruiţi să căpătaţi
De la Domnul iar putere,
Să puteţi să vă rugaţi.

Că veni-vor zile grele,
De aceea vă-mbrăcaţi
Cu a Domnului putere,
Să puteţi să vă luptaţi.

Cereţi, cereţi iar putere,
Stăruiţi şi vă rugaţi,
Cu a Domnului putere
Să puteţi să-naintaţi.

Amin