Sunt călător pribeag pe cale... . .


Sunt călător pribeag pe cale,
Robit de propriile-mi poveri
Şi toate sunt ca drept urmare
A vieţii-mi pline de greşeli...

Neascultarea o plătesc.
Eu mă simt trist şi obosit,
Cu ruga nu mai contenesc...
Vreau să mă ierţi, Isus iubit,

Vreau ca să uiţi faptele mele
Care mereu Te-au supărat;
Greşeli mari şi păcate grele
Ce-n viaţa mea s-au întâmplat...

Un om prea tare m-am crezut
Însă, amar m-am înşelat
Căci neputinţa mi-am văzut,
Cât sunt de mic şi neînsemnat,

Faţă de a Ta măreţie,
De strălucirea Ta divină.
Doresc a Ta Împărăţie!
Te rog, mă iartă de-a mea vină,

Nu mă lăsa să pier pe cale,
În haos să mă prăpădesc,
Şi dă-mi iubirea Ta cea mare
Cuvântul Tău, să-L împlinesc.

Amin

Câmpia Turzii, 25 februarie 2018