Inima ta, acum cântă!


Ani şi ani la rând, om drag,
De Isus ai auzit;
N-ai vrut să-L primeşti în prag
Ba din contră, ai fugit...

Te-ai ascuns şi te-ai pitit
Nu ai vrut să Îl primeşti
Parcă nici n-ai auzit,
Nici n-ai vrut să te gândeşti

Căci un jug ţi se părea,
Ca să fii un om supus,
Să renunţi la viaţa ta,
Să-L asculţi ce avea de spus.

Când un sfat bun ai primit,
Cu privire la credinţă,
Te-ai schimbat şi ai pălit...
Era parcă, o suferinţă

Căci te simţeai vinovat
Şi un duh bun te mustra.
Ştiai că e un păcat
Necredinţa, viaţa ta...

Ai fugit, până odată,
Când necazul te-a răpus,
Şi-ţi părea că viaţa toată
Pentru tine a apus.

Focul aspru te ardea...
Suferind şi-nfricoşat,
L-ai chemat cu gura ta.
Cu putere L-ai strigat

Şi El, bun, milos cum este
La tine s-a-nfăţişat
Şi aşa, fără de veste,
Te-a prins, Te-a îmbărbătat.

Gestul Lui plin de iubire,
Curaj mult din nou ţi-a dat
Şi eşti plin de fericire,
Ai simţit că Te-a iertat.

Inima ta acum cântă
C-ai primit un dar divin,
Cu credinţă se avântă
Spre lumină şi senin!

Amin

Câmpia Turzii, 17 martie 2018