Sărbătorile măreţe de creştini recunoscute
Să nu credeţi că numeric sunt ştiute foarte multe!
Două sunt în realitate acceptate şi le ţin
„Crăciunul" şi „Paştele", dar şi ele prea puţin!

De-i întrebi pe mulţi creştini ce înseamnă fiecare
Mulţi vor ridica din umeri şi te privesc cu mirare!
Nu ştim! Nu e treaba noastră ce atunci s-a întâmplat
Asta-i treaba - popilor - doară ei au studiat!

Aşa că în două zile pe parcursul unul an
Creştinii vin la-nchinare după propriul lor plan!
Astfel îşi fac datoria, crezându-se buni creştini,
În rest fără ruşinare clădesc pleavă, paie, spini!

Mulţi creştini „DE ÎNVIERE", ştiu doar ce au de făcut...
Trebuiesc roşite ouă, şi-apoi - toaca - de bătut!
Ah! Şi haine noi să-mi cumpăr că e mare sărbătoare!
Să am din belşug mâncare, băuturi, tâmbălău mare!

Apoi chefuri, iarbă verde, distracţii epuizante
Vizite, bani risipiţi şi programe amuzante!
Dacă mai rămâne timp... la Biserică ne-om duce
Dacă nu... Domnul cu noi... Să ne ierte Sfânta Cruce!

Pare cam hazliu ce-am spus, dureros dar aşa este!
Sunt realităţi amare, nu doar o simplă poveste!
Doamne schimbă starea asta şi dă-Le Lumina Ta
Smulge-I de la obiceiuri, fă-I pe Tine-a Te urma!

Cei ce astăzi suntem martori la această - Sărbătoare -
Cunoaştem esenţa ei? Şi ştim modul de-nchinare?
Cunoaştem adânc valoarea, sau doar superficial?
Ne-nchinăm din obicei, sau cu totul - special - ?

Astăzi noi declarăm public că „HRISTOS A ÎNVIAT"
Ignorăm oricare dubii! Zicem: „E ADEVăRAT!"
Şi de două mii de ani generaţiile toate
Au strigat la fel ca noi cu voci binecuvântate.

Primul ce-a lansat mesajul „ÎNVIERII TRIUMFALE"
A fost - Îngerul - trimis să spună cu voce tare:
„A-NVIAT!" Nu este-aici... le spunea femeilor
Ele fiind primii martori văzând tot cu ochii lor!

Ai avut apostoli Doamne şi mulţi alţii ucenici
Unde-au fost în clipa asta! De ce n-au fost ei aici?
A venit - vasul mai slab - pornind chiar în zori de zi
Tot respectul le aducem pentru felul lor de-a fi!

Apreciind gestul mare înfăptuit de femei
Te-ai arătat prima dată „ÎNVIAT", doar Mariei!
Iar apoi la celelalte, pe urmă la ceilalţi
La apostoli... şi la Toma... şi la cinci sute de fraţi!

Ce Har mare! Ce splendoare să fii martor la-nviere
Să-L vezi iarăşi pe Isus, înviat, plin de putere!
Dar ferice este încă şi de cei ce n-au văzut
Însă prin ochii credinţei L-au zărit şi au crezut!

Patruzeci de zile Domnul a umblat, s-a arătat!
Le-a dat sfaturi minunate, până ce S-a înălţat!
Mai pot exista motive dubioase de-nviere?
Numai minţile bolnave ar putea crede în ele!

Paralel cu măreţia „ÎNVIERII TRIUMFALE"
Au fost - cazuri negative - cu o acţiune mare!
Astfel apăreau - străjerii - martori şi răspunzători
De rămâneau drepţi pe cale, rămâneau învingători!

Dar s-au lăsat mituiţi! O, banii a doua oară
Mărturisesc împotrivă... Nu-l vrem viu! Îl vrem să moară!
Schimbând adevărul pur în minciună grosolană
Trebuiau întemniţaţi, după o justă dojană!

Dar au devenit - eroi - cum nimeni n-ar vrea să fie
Răspândind minciuna mare peste-ntreagă-mpărăţie
Constatare dureroasă, efectul rămâne treaz
Nu o zi şi nici un an, ci până-n ziua de azi!

În dosul scenelor triste sunt - minunaţii preoţi - !
Cărora le-ar sta mai bine denumiţi: Pungaşi şi Hoţi!
Fără pic de ruşinare adevărul l-au ascuns
Şi într-un chip tare josnic minciuni grele ei au spus!

Ce exemplu trist rămâne peste veacuri fapta lor
Când în loc să se sfinţească s-au mânjit îngrozitor!
Lăsând umbră de-ndoială peste urmaşii ce vin
Îngreunându-le slujba, producând dureri şi chin!

Astăzi „PREOŢIA SFÂNTă" suntem noi! Da! Suntem noi!
Această veste măreaţă să ne facă mai vioi!
Noi să lansăm adevărul pur, sfânt cum e revelat
Şi să spunem cu tărie căci „HRISTOS A ÎNVIAT"

Este „VIU", viu va rămâne nu o zi, ci-n veci de veci
De-L crezi astăzi eşti al Lui şi cu El a-i să petreci.
Anulăm orice minciună, orice neadevăr rostit
Denunţăm martorii falşi şi tot ce-i de osândit!

Ne unim apoi cu Pavel şi zicem apoi ca el
Indiferent ce cred unii despre acest măreţ ţel
De nu cred în înviere noi să credem şi mai mult
El e „Pârga învierii" şi ne-a spus-o de demult.

Chiar de vom muri vreodată. El iar ne va învia
Şi-L vom vedea faţă-n faţă nu o zi ci pururea!
Pentru - Scena Învierii - merită acum în viaţă
Să răbdăm orice urgie, să privim numai în faţă.

El e VIU, o ştim, o spunem şi la cei ce stau departe
Trebuie mărturisire în adevăr şi dreptate
Dar asta are efectul numai dacă cel ce-o spune
Este viu cu-adevărat şi trăieşte-n rugăciune.

Dacă-I VIU, îl simţi în tine pe Isus cel Înviat?
Îi dai slavă pentru faptul că-I aşa de minunat?
Văd şi alţii acest lucru şi chiar o pot confirma?
Dacă totul este astfel, cununa vei căpăta!

O, ce zi trăim noi astăzi, cea mai mare sărbătoare
Haideţi să-L slăvim cu toţii, de la mic până la mare!
Căci ştergarul, cât şi giulgiul, mormântul şi piatra grea
Rămân martori ca şi noi despre ÎNVIEREA SA!

Cel ce nu eşti azi pe cale în „Ziua de Înviere"
Îl poţi invoca pe Isus să-ţi dea şi ţie putere
Să-ţi transforme viaţa moartă într-o splendidă viaţă
Roagă-L şi El te ascultă. Nu pierde clipa măreaţă.

Ce frumoşi apărem astăzi, îmbrăcaţi în stil plăcut
Am venit la sărbătoare căci în Tine am crezut.
Dă-ne la toţi de aici haina curăţiei tale
Să fim albi „De Înviere", să-Ţi aducem osanale.

Colţ de Rai, clipe de Cer şi-un crâmpei din nemurire
Dă-ne astăzi Scump Isus, dă-ne Har, dă-ne Iubire!
Tot ce e în noi o Domane să strige: „Hristos e Viu"
Şi tot omul să răspundă: „L-am primit! Îl vreau! Îl ştiu!"
Amin