Nu pot să tac să nu Te laud,
Când văd în jur natura,
Cât de frumos! Ce minunat!
Doamne, cum să-mi țin gura?

Totul e fără de cusur,
Perfect! O, slavă Ție!
Privesc atent, rămân uimit,
De atâta măreție.

Privesc la cerul azuriu,
Culoarea lui măreață,
Privesc la verdele din jur,
Totul e plin de viață.

Nu pot să tac, să nu vorbesc,
Când văd cât ești de mare,
Ești unic în tot ce-ai creat,
Te laud, Îţi dau onoare.

Ai creat omul, Domnul meu,
Făptura minunată,
L-ai creat după chipul Tău,
Și i-ai dat duh de viață.

Te laud, slăvesc și Te ador,
Pentru-a Ta bunătate,
Totu-i divin, înălțător,
Slăvit fii pentru toate.
Amin!

Ica Drăgoi
23.4. 2018