Trece timpul! ... Se duc anii! ...

Vremurile se petrec, se duc anii...
Încet, încet, ne veştejim.
Ca florile-n grădini, câmpii,
Și noi ne ofilim.
Pământul: 'trage către pământ! '
Căutând să se așeze în hodină,
Tăcerea-i va sigila glasul, va fi sfârșit...
Și stinsă va fi a ochilor lumină.

Azi... suntem în dimineață!
Privind spre cer... inima așteaptă
Să coboare bucuria,
Zorii să își cânte fericirea,
Nopțile cu străluciri de stele,
Noi să cântăm printre ele,
Să simțim că atingem mântuirea,
Pe degete să curg, mir, veșnicia.

Agale pășim! ... Intrăm în apus! ...
Grea e calea dar, mergem în Sus! ...
Aprinse sunt felinarele în noi,
Cu flăcări de binecuvântări.
Suntem în ”Har” în noi transformă;
Tot ce-i rău, naște - Iubirea Nouă!
Înconjurați de încercări... grea bătălie!
Nădejdea, speranța în noi, pleacă și vine!

Aprinde seninul în ale noastre candele!
Lin să coboare... Lumina Sfântă!
Soare pe cărările din umbră,
În întunecime să fim strălucire.
Credința din noi, 'flăcări' să ardă răul,
Să renască în suflete, mereu începutul.

În mijlocul naturii sfinte
Fără vină, curată îmbrăcăminte!
Nouă făptură, om sfințit!
În dragostea dintăi până la sfârșit!
Iubirea Ta ne-a umplut golul...
Și-ai aprins în noi - DORUL -.

Prin a Ta moarte în noi Te-ai întruchipat,
Prin Duhul Sfânt! ... Și Te-am urmat! ...
Cu dragoste ne-ai însoțit!
În fața luptei Te-ai pus scut.
Ne-ai iubit, ne-ai vrut mult bine,
Să bem din cupa veșniciei.
Mergeți cu încredere pe calea binecuvântată!
Urcați creștini! ... Urcați spre Casă!

ALGHERO/27/04/2018