1. Betel e locul unde-odinioară
Un biet fugar cu Domnul s-a-ntâlnit.
Acolo în pustie, printr-o scară,
/: Pământul şi cu cerul s-au unit. : /

R: /: La poarta cerului găseşti odihnă,
Aici e locul binecuvântat
Şi orice păcătos poate să vină
Căci uşa harului nu s-a-ncuiat. : /

2. Tu, tânăr ce mai pribegeşti pe cale,
Ai fost adus în Casa Domnului,
Te-aşteaptă iar în pragul Casei Sale
/: O piatră căpătâi şi tu să-ți pui. : /

3. Mai treci, o, Doamne, azi prin adunare
Şi fă din Casa Ta un sfânt Betel!
Să simtă toți bolnavii vindecare,
/: Căci Tu lucrezi şi azi în Israel. : /