Eu te-am chemat de-atâtea ori şi tu fugeai de Mine,
Te-ai dus la lume să te plângi, când Eu ştiam prea bine

Durerea şi necazul tău, chiar lacrima ascunsă.
Nu trebuia să Mi-te plângi, ci doar să stai supusă.

Şi pentru că n-ai înţeles, n-ai ascultat chemarea,
Tu ai trecut prin văi adânci şi-ai rătăcit cărarea.

Dar pentru că mult te iubesc Eu am plătit cu sânge
De bunăvoie M-am jertfit acolo sus pe cruce.

Am hotărât ca să te scap, să aduc eliberarea
Şi Te-am oprit din drumul tău, Ţi-am luminat cărarea

Şi ca un bun samaritean M-am aplecat spre tine,
Eu rănile ţi-le-am legat şi Te-am luat cu Mine.

Abia atunci ai înţeles că, numai lângă Mine,
Poţi să trăieşti în lumea rea să ajungi în slăvi divine.


autor Rodica Dunca
(pseudonim RoDu bun)