Din arşiţa vremii
Autor: Maria Șopț
Album: Trandafirii mei
Categorie: Evanghelizare
Nu te-nspăimântă gåndul de a nu şti,
A preţui Cuvintele divine?
Prins īn humă eşti deşertăciune,
Gonit de vânt în fiecare zi.
Paşii îi porţi prin văi fără Cuvânt,
Te-agheţi cu mâinile amåndouă,
Inima e împărţită-n două
În simfonia veacului flămând.
Flămânzi după averi, plăceri şi ban,
Nu ai nici loc, nici timp şi nici ţară,
Eşti prins în vortex, amăgit iară,
Neascultând ca Eva şi Adam.
Din arşiţa vremii sfânt Părinte,
Ne chemi din nou spre Împărăţie,
Dar noi vrem idoli, idolatrie,
Iubim Sodoma ca înainte!
Priveşte-n Sus fără îndoială
Ce frământă sufletul în fior,
Doar de la Domnul vine ajutor,
În întunericul de afară.
Lumina ce S-a pogorât odat'
Ne-a legat prin Raza de Iubire
De cerul sfånt, spre mântuire,
Prin ascultare de Cuvântul dat.
Pe crestele Iubirii, fericiţi
Să-mbrăţişăm ceru-n sărbătoare,
În sfinte cununi de mărgăritare,
Pentru nunta Mielului iubit!
Amin!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/179079/din-arsita-vremii