Un val demonic ades se-nfiripă,
Se prinde în inimi încetişor,
Acolo barca e în derivă
Departe de Unicul Salvator.

Câte-o inimă zdrobităTe cheamă,
E Duhul mâhnit şi-i grea furtuna,
Valul creşte peste lumea-ntreagă,
O vino Doamne, Te cheamă într-una!

Scoate din ea ispitele firii,
Curăţeşte-o să locuieşti în ea,
Umple-o cu Har şi pacea Iubirii,
Trezeşte-o Tată pentru a veghea!

Câte inimi mai rămân pe Cale
În Duhul Domnului ce ne-a creat,
Când e întuneric, derutare,
Şi de sfinţenie am uitat?

Fără Tine trăim fără folos,
În beznă, fără Cale de Lumină!
Cu inima spălată de Cristos
Găsim Împărăţia divină!
Amin!