Trei arginți

Sunt trei arginți sau poate chiar treizeci
Ce-aștern în calea ta destine pentru veci
Cu mâna tremurând, culese din priviri
Dărâmă împreună străvechile zidiri.

Pe trei arginți sau poate chiar treizeci
Trădăm relații, frați, pe robi și chiar pe regi
Din jurământul sfânt al zilei de popas
Un abur trecător e tot ce-a mai rămas.

Sunt trei arginți sau poate chiar treizeci
Ce-așteaptă undeva și trebuie să pleci
Să îi culegi ușor, să-i ai în buzunar
Uitând de-a ta menire, plecând să fii zidar.

La trei arginți sau poate chiar treizeci
Aproape este Iuda de care-ai vrea să treci.
Cu gândul cumpătat și mersul prea ușor
Nu scapi de prețul tău de nu ai ajutor.

Pe trei arginți sau poate chiar treizeci
Înalții dregători au dat națiuni întregi.
Eroii ce s-au stins pe-a țării întregire
Uitată le e jertfa, cinstita pomenire.

Să fie trei arginți, să fie chiar treizeci
Orbit să fii de ei, doar asta să alegi?
Când ești întâmpinat de-al Slavei Împărat
Argintul tău s-a dus, schimbat e în păcat.

Și trei arginți sau poate chiar treizeci
Te fac să fii pierdut, uitat să fii pe veci.
Da! Trei arginți sau poate chiar treizeci
Te fac să fii pierdut, uitat să fii pe veci.

Grigore Hurdubae, 01 august 2018