Există așa-ziși oameni
Ce știu doar să primească,
Ce nu pun preț pe nimeni,
Uitând să mulțumească...

Oricât le-ai face bine
Pentru ei nu contează...
Aur, chiar și rubine,
Nu îi îndestulează.

Alții, cu demnitate
Nu cer, dar de le dai,
Ar fi în stare să te poarte
În rugăciune până-n rai!

Ajută-ne, Părinte veșnic,
Să fim mai recunoscători!
Și aceasta nu numai vremelnic,
Ci de cu seară, până-n zori.

Sã dăm și noi la rândul nostru,
La fel așa cum am primit,
Din inimă, nu doar de formă,
Ci precum Tu ne-ai dăruit!