, , Încă puțină, foarte puțină vreme”, și, , Cel ce vine va veni și nu va zăbovi.
Și cel neprihănit va trăi prin credință; dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el.”(Evrei 10:37,8)
Mult timp nu am înțeles bine ce înseamnă să trăiești prin credință, asociam trăirea prin credință cu partea materială, financiară, în care traiul de zi cu zi va fi dependență totală de Dumnezeu, cred că înțelegeți ce vreau să spun. Poate am fost derutată, auzind în jurul meu anumiți frati spuneau că ei, , trăiesc prin credință’’, și dădeau exemple cum au rămas fără bani, pâine, lapte, pamperși etc. . și s-au trezit cu oameni la ușă aducându-le ce au nevoie. Nu neg acestă lucrare a lui Dumnezeu, am experimentat și eu aceasta, și mulțumesc Domnului pentru miracolele pe care le face, însă am văzut anumite extreme cu privire la această trăire prin credință în chestiuni financiare, pe care nu le-am perceput a fi ordine, însă nu acest aspect doresc să îl scot în evidență. Domnul Isus a spus că Împărăția lui Dumnezeu nu e mâncare și băutură, sau a mai spus mulțimilor ce-L căutau pe Isus după înmulțirea pâinilor următoarele:
, , Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutați nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâinile acelea și v-ați săturat.
Lucrați nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică și pe care v-o dă Fiul omului; căci Tatăl, adică însuși Dumnezeu, pe care El l-a însemnat cu pecetea Lui.”(Ioan 6:26,7)
Ceea ce am observat este că natura omului firesc, carnal este să pună în față lucrurile materiale necesare vieții, pântecului în defavoarea celor spirituale. Chiar și în rugăciunile fraților am auzit adesea expresia de sfințire a trupului, sufletului și duhului, însă Pavel din 1 Tesaloniceni 5:23 spune că:
, , … duhul, sufletul și trupul să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos.”
Natura umană, carnală schimbă fără să-și dea seama această ordine, deoarece mintea lui redă adevărata stare a naturii căzute, adamice. Dar noi suntem chemati să fim duhovnicești, nu firești de aceea Pavel le scrie în versetul 19 din 1 Tesaloniceni să nu stingă Duhul.
, , Zic dar: umblați cârmuiți de Duhul, și nu împliniți poftele firii pamântești.
Căci firea pământească poftește împotriva Duhului, și Duhul împotriva firii pământești…”(Galateni 5:16,7a)
Umblarea prin credință este umblarea ca mod de viață sub călăuzirea Duhului Sfânt.
Romani 8:12,3, 14:
, , Așadar, fraților, noi nu mai datorăm nimic firii pământești, ca să trăim după îndemnurile ei.
Dacă trăiti după îndemnurile ei, veți muri; dar dacă prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi.
Căci toți cei călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.”
Dragele mele surori, fiice ale Regelui nostru Isus Hristos, noi suntem ascunse cu Hristos în Dumnezeu, suntem înălțate locurile cerești și putem domni peste orice circumstanță a vieții, dacă ne menținem umblarea prin Duhul, prin credință, fără să ne permitem să fim trase în jos în natura sufletească sau carnală, și aceasta se face prin înnoirea minții(Romani 12:2) care să asculte de Duhul conform Cuvântului lui Dumnezeu. Când suntem firești, nu-i placem Lui, și nu-I aducem onoare, cinste și slavă, ci suntem pasibile chiar să conlucrăm cu vrăjmașul, care stăpânește încă aici, puțină vreme pe pamânt. De aceea fără credință este cu neputință sa-I fim plăcute, cum spune Evrei 11:6. În încercări și ispite, Duhul Sfânt ne va aduce aminte Cuvântul lui Hristos și noi trebui să decidem să-l aplicăm ca să putem fi învingătoare în luptă cu duhurile răutății care se află în locurile cerești. Ele se află sub picioarele Domnului Isus, deoarece EL este înălțat și șade la dreapta Lui Dumnezeu. Tatăl a promis că va pune toți dușmanii așternut picioarelor Lui. Noi, deci fiind ascunse cu Hristos în Dumnezeu suntem deasupra ascestor duhuri, și le putem călca în picioare cu autoritatea care ne-a fost dată. Amin, Aleluia! ! ! !
Deci, noi când umblăm în fire, ne aplecăm iarăși sub jugul robiei și cădem din har, suntem descoperite şi vulnerabile în fața vrăjmaşului. Fiicele lui Dumnezeu sunt luptătoare biruitoare, libere prin harul Lui, înarmate cu armele luminii, îmbrăcate în neprihănire, bunătate și dragoste, împodobite cu blândețe și smerenie. (Efeseni 4:23,4) și pregătite pentru orice lucrare bună. Faptele noastre din destinul fiecăreia sunt pregătite dinainte, noi doar trebuie să intrăm în ele, conlucrând continuu cu Duhul lui Dumnezeu care ne va maturiza și desăvârși. Adevărații închinători, sunt cei care se închină în duh și în adevăr, spune Domnul Isus. Orice lucrare am face pentru Domnul fără călăuzirea Duhului este doar paie, trestie și fân. Carnea nu folosește la nimic, umblarea pe ape, prin credință face parte din destinul tău, când înțelegem acest adevăr și ne dăm silința să aplicăm umblarea în Duhul am intrat în destin, suntem parteneri cu Duhul Sfânt și începem să-L cunoaștem tot mai mult pe Domnul. Aleluia! ! !
, , De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; cu cunoștința înfrânarea; cu înfrânarea răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlaviadragostea de frați; cu dragostea de frați iubirea de oameni.
Căci dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește deplina cunoștință a Domnului nostru Isus Hristos. (2 Petru 1:5,6, 7,8).
Amin.