Era odată mai demult,
Intr-un oraș spre răsărit
O gloată mare se aduna
Și zarvă multă ea făcea

Dacă întrebai pe cineva
Despre zarva ce se perinda
Nimeni nu putea să spună
Căci toți erau în încurcătură

Toți se îndreptau spre un loc anumit,
Spre palatul lui Pilat grăbiți
Strigând cu mic cu mare
Parcă era una dintr-e răscoale

Nimeni nu se mai înțelegea,
Cu vecinul care pornea
Zarva era atât de mare,
Încât și preoți de frunte se duc mai departe

Și pornind toți odată
Spre palatul lui Pilat ce îi așteaptă
Am pornit și eu cu ei în dată
În această mare zarvă aflată

Mulțimea intr-un glas striga
Zarva tot mai mare se făcea
Și speriat de ceea ce am văzut
Am început să merg mai departe pe drum

Dar din întâmplare peste mine a dat
Un om care s-a împiedicat,
Și atuncea l-am întrebat
Ce se întâmplă de la Pilat toți au plecat

Atuncea privirea ridică,
Și pe loc mă mustră
Tu nu știi ce s-a întâmplat,
Și de ce toți s-au adunat?

Eu am răspuns în grabă,
Nu știu nimic nici măcar cât o palmă
De aceea te-am întrebat
Ce e zarva aceasta în care m-am aflat

Atuncea el îmi spune așa:
Vino cu mine și Îți voi arăta
Să vezi ce se întâmplă în dată
La palatul lui Pilat care ne așteaptă

Și amândoi am pornit,
Către palatul lui Pilat grăbiți
Și omul îmi spusese așa
Astăzi va fi rastignit cineva

Un Om care mult a propovăduit,
Și învața norodul negreșit
Dar ce am împotriva Sa
Este căci s-a făcut Fiul lui Dumnezeu cândva

De aceea preoți l-au condamnat,
Și la moarte ei l-au dat
Căci s-a făcut odată
Fiul lui Dumnezeu din Slavă

Atuncea eu uimit o clipă,
Am rămas străpuns de frică
Cum ai spus în dată:
Fiul lui Dumnezeu din Slavă!

Și prietenul care mă însoțea
Cu glasul lui îmi spunea,
Da prietenul meu iubit
Așa cum tu ai auzit

Atuncea pe loc eu am rămas
Și el mai departe a plecat,
Surprins de la ce am auzit
De la călătorul care m-a însoți

Cum Fiul lui Dumnezeu din Slavă,
Mi-am spus eu în dată
Cum se poate așa ceva
Ca un om să spună Cuvintele acestea

Atunci inima mi se întărâtat,
De cuvintele auzite cândva
Și am pornit pe drum în dată
Înspre palatul lui Pilat ce ne așteaptă

Ajungând zarva din urmă,
Din depărtare se ivi o umbră
Un loc mare construit
Ca un palat împodobit

Oameni când l-au văzut
Mai tare s-au dus
Până au intrat pe poartă
Într-un loc întins ca o piață

Ajungând și eu în dată,
La locul deschis din față,
Am văzut ca niciodată
Preoți stând cu norodul afară

Atuncea în cet m-am apropiat,
Să văd ce s-a întâmplat
Și am auzit o convorbire interesantă
Care m-a marcat o viață întreagă

Uni din preoți spunea așa:
Mai marii noștri sunt acolo pentru a-l judeca
Și în mâinile lui Pilat a-l da,
Deci luați aminte și ascultați-mă acuma

Când șarlatanul acela v-a veni
În dreapta lui Pilat va fi
Și în stânga lângă El se va afla
Unul din norod închis pentru răscoală cândva

Deci ascultați bine ce va spun
Când mai Marii noștri v-or ieși la drum
Atuncea amândoi se v-or arăta
Unul la stânga și altul la dreapta va sta

Şarlantanul de la dreapta sa
A vrut să schimbe obiceiul cândva
Și a spus căci legea nu e bună,
Căci ea trebuie scrisă în inimă

A vrut să schimbe în dată
Obiceiul nostru de o viață,
Spunând căci legea nu e bună
Cu ea nu v-om avea cunună

Cum să schimbăm noi în dată
Legea lui Moise dată
El nu știe nimic
De aceea trebuie osândit

Ba mai mult trebuie omorât în dată
Căci s-a făcut Dumnezeu din Slavă
De aceea când va apărea
La moarte să strigați cu El acuma

Poporul pe loc s-a înfiorat,
Când preotul a exclamat
Ca fiind Fiul lui Dumnezeu
Venind din cerul său

Preotul văzând căci putere prinde,
Începe din nou prin cuvinte
Oameni buni ascultați ce va spun
Și haideți să îl dăm la oparte din drum

Când amândoi se vor arăta,
Pe Baraba îl v-om elibera
Căci omul acesta nu s-a făcut
Fiul celui de Sus

Şarlantanul acela trebuie să moară
Și pe Barbra îl v-om elibera în dată
Deci când se v-or arăta
Pe Baraba îl v-om elibera

Poporul de partea preotului a trecut,
Și așteaptă numai decât
Ca amândoi să apară afară
Și pe Baraba să îl elibereze în grabă

Și cum fiecare povestea,
Iată căci Pilat ieșea
Poporul când l-a văzut
Înaintea lui a tăcut

De acolo de sus el s-a așezat
Pe scaunul de judecată a stat
Și a spus așa
Înaintea norodului care se afla

Iată căci l-am cercetat,
Înaintea mai marilor voștri care cu mine au stat
Și nu l-am găsit vinovat
De nici unul din lucrurile de care a fost încredințat

Eu vil voi aduce afară,
Să vedeți căci vină nu poartă
Pentru căci l-am cercetat
Și nici o vină îl El nu am aflat

Atuncea tăcere mai mare se făcu
Când în dreapta lui apăru
Un om cu o haină dintr-o țesătură îmbrăcat
Și cu o cunună de spini pe cap

În stânga lui apăru,
Vestitul criminal de atunci
Cu lanțuri la mâini era legat
Și păzit bine de ostaș

Am privit în stânga lui Pilat
La omul acesta care era condamnat
Plin de groază el a apărut
Parcă moartea în față i-a apărut

Lanțuri la mână El avea,
Și cu spaimă se uita
La mulțimea adunată
Care era în piață afară

Apoi în dreapta am privit,
La acest om care s-a ivit
Și am văzut la El în dată
O liniște deplină sufletească

Cu toate căci era chinuit
Parcă cu dragoste pe toți i-a privit
Blândețe se citea pe Fața Sa
Chear dacă sânge pe ea avea

O pace mare îl cuprindea
Și parcă iubire emana
Și cum priveam la El în dată
Am fost întrerupt de strigătul de afară

I-al și răstigneşte-l în dată
Ca să nu mai aibă viață
Răstigneşte-l, răstigneşte-l ei strigau
Și cu glasul lor aclamau

Speriat de ce se întâmplă în dată,
Chear și preoți cei mai de seamă
Tot același lucru strigau
Și parcă nu se opreau

Dar de sus o voce se ivi,
Și Pilat glăsui
Cum să fac așa ceva?
Să răstignesc pe Omul din fața mea

Dar preoți cei mai de seamă au strigat
Trebuie să moară Pilat
Căci Fiul lui Dumnezeu s-a făcut
Trebuie să moară acum

Când Pilat aceste lucruri a auzit
De pe scaun el s-a grăbit
Și l-a luat pe omul din dreapta sa
Din nou pentru a-l judeca

Când au intrat amândoi în cameră
Din nou preoți cei mai de seamă
În fața poporului ei ai stat
Și așa au exclamat

Oameni buni ascultați în dată,
V-om cere lui Pilat să îl răstignească
Cu toți v-om striga cât mai tare
Să fie răstignit la moarte

Nu ne v-om lăsa
Trebuie să moară acuma
Căci cu toți ați auzit
Vrea să schimbe legea și obiceiurile ce le-am primit

De aceea când îl vom vedea
La moarte cu El v-om striga
Nu ne v-om lăsa nici un pic
Până nu va fi răstignit

Iată cum ei vorbeau
Și către popor se adresau
Și din nou liniște s-a făcut
Căci Pilat a apărut

Și la dreapta lui încă odată
Omul acela se arată
Omul cu privirea miloasă
Și cu chipul senin ca o dimineață

Atunci Pilat a glăsuit,
Și cu poporul a vorbit
Iată căci l-am cercetat încă odată
Și nu i-am găsit nici o vină aleasă

Eu deci drumul îi voi da
Să fie bătut cu nuiele acuma
Pentru căci nu am găsit
Nici o vină cum voi ați glăsuit

Toți din jur au ascultat
Până Pilat a terminat,
Și cu glas ca de leu în dată
Au început sa strige ca niciodată

Răstigneşte-l pe Omul acesta vinovat
Căci El s-a făcut Împărat
Noi alt Împărat nu avem
Decât Cezarul care îl așteptăm

Cum să răstignesc în dată
Pe Împăratul vostru din față
Dar ce rău a făcut
Ca să fie omorât

Mulțimea și mai tare striga
Răstigneşte-l acuma
Nu merită să trăiască
Răstigneşte-l pe Omul din față

Arunci Pilat s-a sculat
Și mâinile și le-a spălat
Și cu glasul Lui a spus asa:
Treaba voastră faceți Cum veți vrea

Eu sunt nevinovat,
Mâinile mi le-am spălat
Dar aş vrea să vă mai întreb odată
Știu căci aveți un obicei în această dimineață

La fiecare Paște care v-ați adunat
Un întemnițat v-am lăsat
Pe care voiți să îl slobod în dată
Pe Împăratul iudeilor sau pe teminicerul din față

Toți intr-un glas au strigat
Baraba să fie eliberat
Și au strigat atât de tare
Încât Baraba nu a fost dat la moarte

Arunci Pilat le-a îndeplinit
Cererea care au voit
Pe Baraba l-au eliberat
Și pe Isus l-au condamnat

Îndată ostași s-au grăbit
În jurul lui Isus au pornit
Mulțimea din jurul meu se împrăștia
Căci Omul acela în curte apărea

L-au adus în curte în dată
Și i-au pus o trestie în mâna dreaptă
O cunună de spini pe cap au atârnat
Ca să fie mai însângerat

Niciodată așa ceva nu am văzut
Câtă batjocură la Omul acela s-a adus
Ostași înaintea Lui se aplecau
Și cu vorbe îl batjocoreau

Am privit la Fața Lui în dată
Era o față senină aleasă
Cu toate căci era însângerată
Multă lumină pe ea se arăta

Gura de loc nu a deschis
Chear dacă era chinuit
Parcă îi iubea în continuare
Pe soldați cu vorbe murdare

O pace în jurul Lui era,
Și pe toți îi iubea
Ca o oaie care merge la măcelărit
El gura nu si-a deschis

În dată la o parte eu m-am tras
Căci un pic m-am speriat
Când un ostaș apăru
Cu un lemn pe care îl adu'

Mulțimea la o parte s-a dat
Și el spre omul acela a înaintat
Spunând cu glas batjocoritor
Uite răsplata ta de la acest popor

Curios am fost în dată,
M-am dus puțin în față
Să văd ce răsplată omul acela primi
De la poporul care îl jigni

Atunci m-am înfiorat,
Când am văzut cu adevărat
O bucată de lemn mare
Ce i-a fost pusă în spinare

Parcă milă m-a cuprins,
Cum de Omul acesta rănit
Este silit la așa ceva
Să ducă crucea ce-a grea

Ostași în jurul Lui s-au strâns
Și lumea la oparte au împins
M-am dat la oparte și eu în dată
Să treacă Omul cu crucea grea ca o piatră

El încet a pornit
Și mulțimea după El a gonit
Am plecat și eu în grabă
Cu mulțimea care strigă toată

Peste tot unde Omul acesta ajungea,
Numai batjocuri i se aducea
Fiecare strigă în dată
Câte o batjocură aleasă

Era îmbulzit așa de tare
Ostași la locul lor fiecare
Uni în față loc să îi facă
Iar alți la spate îl băteau ca niciodată

Atuncea repede am urcat,
Niște trepte care am aflat
Să fiu și eu mai în față
Când Omul va trece în dată

Și am așteptat, și am așteptat
Mulțimea zbiera cu un glas
Până când Omul cu crucea a venit
Și in dreptul meu s-a oprit

L-am privit mai atent ca niciodată
Pe cel ce nu a scos vreo vorba murdară
Să văd tot așa senin
Chear dacă chinul e cumplit

De la picioare l-am privit
Și am văzut cum pe tălpi s-a murdărit
Cu greu El păşa
Cu povara ce o purta

Am privit mai la deal,
Spre Omul ce mergea la calvar
Tot trupul plin de sânge era
Și picături mari de pe el curgea

Haina de pe spate s-a rupt
De loviturile bicelor ce s-au scurs
Și de crucea grea ce o purta
Haina tot mai mult se rupea

Mâinile pline de sânge erau,
Și în puterea lor țineau
Greutatea de lemn ce îl apăsa
Și în spate o purta

La Fața Lui când am privit
Era toată sânge ca la un zdrobit
Șiroaie de sânge curgea
De la cununa de spini ce o purta

Fața Lui era apăsată,
Cu sânge închegată
Dar ce am remarcat în dată
Privirea Lui senină rămasă

Cu toate căci era chinuit
Și apăsat cumplit
Privirea Lui era senină
Ca la o oaie din turmă

Acestea am putut observa,
Căci din locul acela pleca
Cărând crucea grea în continuare
Până la locul de moarte

Ne mai putând urca,
Jos de pe scări am coborât atuncea
Și după mulțime m-am luat
Să văd ce va fi cu acel condamnat

Dar intr-un moment în față,
Parcă ceva se arată
Omul crucea ne mai putând căra
Se clătină pe picioare cu ea

Atunci ostași mâna au pus
Pe un om și l-au prins
Și l-au pus în dată
Să care crucea grea ca o piatră

Omul acela a ajuns
Sub povara cruci s-a pus
Și cu Omul condamnat
Au pornit amândoi spre deal

Mulțimea în jurul Lui a strigat
Parcă haosul tot mai mare era
Doar Omul acela privirea senină o avea
Și privi spre locul ce îl aștepta

M-am grăbit și eu în dată
Să ajung cât mai în față
Căci acolo se făcea
Și trei gropi se pregătea

M-am furișat în grabă,
Peste mulțimea adunată
Și la deal am ajuns
Unde Omul acela va fi pus

Din întâmplare am întrebat,
Ce sunt gropile ce s-au săpat
Și unul mi-a spus
Trei cruci vor fi ridicate în sus

Trei cruci am întrebat,
Dar omul acela a plecat
Pentru că tocmai sosea
Omul cu crucea ce-a grea

Când la locul acela au ajuns,
Mulțimea în jur s-a pus
Ca să vadă cât mai bine
Locul pentru execuție

Când Omul acela a ajuns
La locul unde gropile s-au făcut
Unul din ostași a glăsuit
Să plece omul acela ce crucea a adus

Omul acela a plecat,
Dar celălalt a stat
Era extenuat ca niciodată
Dar privirea senină o avea pe față

Atuncea un pic în spate m-am dat
Ostași pe lângă mine au înaintat
Pregătind în dată
Crucile să fie puse în groapă

Lemnul la pământ l-au trântit,
Și bârna de sus au înțepenit
Și la fiecare cruce au făcut așa
Pregătită pentru înălțarea sa

Atuncea lângă Omul acela au adus
Alți doi tâlhari și i-au pus
Fiecare lângă crucea sa
Pentru a fi înălțat pe ea

Pe primul tâlhar jos l-au trântit
Și brațele i le-au întins
Picioarele le-au întins în dată
Și cuiele au început să ardă

La mână stânga au venit,
Și unul de mână la ținut
Un mare ciocan au scos
Și un piroi cât mai gros

Pe mână l-au pus,
Și cu o lovitură l-a străpuns
Ieșind prin lemn în dată
Pe cealaltă parte afară

Atuncea am privit,
Cum omul tare s-a chinuit
Și cu o lovitură încă odată
I-au prins mâna cealaltă

Picioarele le-au întins,
Și cu o lovitură le-au înțepenit
Un piroi mare a intrat
Și picioarele de lemn le-a blocat

Omul tare a zbierat,
Dar nimeni nu l-a ajutat
Doar era blestemat
De ostași care l-au atârnat

La al doilea tâlhar au venit
Şi tot la fel l-au răstignit
Punându-l pe crucea grea
Pentru a fi înălțat în groapa sa

Dar la Omul din mijloc când au ajuns,
Cununa de spini nu i-au smuls
L-au trântit la pământ în dată
Fără ca o vorbă să scoată

Amândouă mâinile le-au întins
Și doi ostași cu piroane în lemn le-au prins
Și un al treilea un cui mare îi bătea
În picioare pentru a le agăța

Suspine Omul acela nu a scos
Când cuiele l-au stors
Dar a spus ceva
Care a atras atenția fiecăruia

În timp ce era rastignit,
Spre cer a privit
Și cu o voce rugătoare
S-a rugat pentru cei ce l-au dat la moarte

Atuncea m-am apropiat
De Omul condamnat
Și sufletul mi l-a străpuns
De vorbele care le-a spus

Tată iartă-i căci nu știu ce fac
Așa El s-a rugat
Pe când ceilalți blestema
El pentru ei se ruga

Când toate Crucile s-au umplut
Și în picioare s-au pus
Trei oameni s-au ridicat
Pe crucile ce s-au împlântat

Când preoți cei mai de seamă l-au zărit
Pe Omul ce în mijloc a fost răstignit
De El s-au apropiat
Și cu vorbe jignitoare s-au adresat

Când i-am văzut ca vorbesc în dată,
Cu Omul din mijloc în față
Atuncea m-am apropiat
Să aud ce vorbesc cu adevărat

Și unul din preoți spunea,
Și așa i se adresa
Hristosul alesul lui Dumnezeu
Să coboare de pe cruce sa credem în El

Când mulțimea a văzut,
Căci preoți la încurcătură l-au pus
Au strigat unul mai slab altul mai tare
Cel ce strică Templul în trei zile și face altul în picioare

Atuncea m-am uitat,
La Omul acela ce v-a spune cu adevărat
La tot ce încurcătură nu s-a adresat
Poporul care în Fața Lui a stat

Dar El senin i-a privit
O vorbă nu a glăsuit
Și cu privirea îi privea
Și nimic nu le spunea

Dar tăcerea a fost întreruptă,
Când cel din stânga tâlhar se aruncă
Cu vorbe jignitoare
Către cel din mijloc dat la moarte

Nu ești Tu Hristosul lui Dumnezeu
Mantuieşte-te pe Tine și sufletul meu
Dar celălalt a intervenit
Și cu glasul Lui a glăsuit

Nu te temi tu de Dumnezeu
Care ești în locul meu
Pentru noi este drept ce primim
Căci rele am înfăptuit

Dar Omul acesta ce a făcut,
Nimic rău nu a spus
Și cu privirea lui în dată
La Omul din mijloc i se adresează

Eu un pic m-am apropiat
Să aud cuvintele cu adevărat
Să aud ce v-a spune în dată
La Omul din mijloc care îl se adresează

Și i s-a adresat așa:
Doamne aduți aminte și nu mă uita când vei veni cu Slava Ta
Și cu privirea lui miloasă
Îl privește pe cel din jur încă odată

Dar Omul acela s-a întors
Și i-a vorbit milos
Adevărat Îți spun căci astăzi vei fi cu Mine în Rai
La masa Mea ca să stai

Când am auzit aceste cuvinte,
M-au luat niște suspine
Omul acesta l-a iertat
Pe cel ce era condamnat

Apoi privirea si-a rotit
Și în jurul Lui a privit
Parcă vrând să spună ceva
V-am iertat pe toți de acuma

După ce El a privit,
Un lucru neobișnuit s-a ivit
Un întuneric mare s-a arătat
Și pe toți i-a îmbrăcat

Uni s-au înspăimântat
Alți pe loc au rămas
Era ceasul al treilea când s-a întâmplat
Și întunericul s-a arătat

Doar niște oameni au rămas
In Fața Lui și nu au plecat
Cred că erau cei ce l-au însoți
Pe parcurs cât a trăit

Mulțimea acolo aștepta
Să vadă ce se va întâmpla
Și eu Intr-un colț retras
Am așteptat cu drag

Când aproape ora nouă a sosit,
Omul acela a glăsuit
A supus căci îi este sete în dată
Căci ar vrea puțină apă

În jurul lui când am privit
Un ostaș a venit
Un burete el i-a dat
Cu vin și fiere amestecat

Puțin timp a mai trecut,
Și Omul acela din nou a spus
Cu voce tare a strigat
Și către cer s-a adresat

Eli, Eli Lama Sabactani
Omul acela a strigat
Și toți în jurul Lui s-au adunat
Și unul din preoți a glăsuit şi aceste vorbe le-a rostit

Strigă pe Ilie să vină în dată
Să îi dea ajutor ca niciodată
Lăsați-l să vedem dacă v-a veni
Ilie să îl poată mântui

Dar Omul din mijloc după ce a strigat
Încă odată Spre cer s-a îndreptat
Tată în mâinile Tale Duhul îl încredințez
Și după ce a spus aceste vorbe a murit ca un miel

Toți de acolo l-au auzit,
Când aceste vorbe a rostit
Și toți privirile la El ne-am îndreptat
Când am văzut că a murit cu adevărat

Și pe când mă uitam,
Un ostaș glasul îl înălța
Cu adevărat Omul acesta a fost neprihănit
Căci am văzut cum a murit

Toți au încremenit,
Nici un glas nu s-a auzit
Dar dintr-o dată s-a stârnit
O furtună și un cutremur nemaiîntâlnit

Fiecare s-a speriat,
Care cum au apucat
Au început să fugă în dată
Când au văzut cutremurul ce se arată

Și eu de frică m-am retras
Dar în inimă mi-a rămas
Acest Om care a murit
Și a fost răstignit

La cât a fost de chinuit,
Gura nu a deschis
La câte batjocuri i se e aducea
El nimic nu răspundea

S-a rugat când a fost răstignit,
Cu blândețe i-a privit
Și când Duhul și-a dat
Ce cuvinte minunate au răsunat

Nu pot decât să spun în inima mea
Cu adevărat Omul acesta a fost Ceva
A fost mai mult decât un pământean
A fost Fiul celui Prea Înalt


Amin