E iad pe pământ...

E iad pe pământ când cuvântul Scripturii
E-nlocuit cu nefaste idei din domeniul culturii.

E iad pe pământ când indemnul din fire
Rodeşte doar sfidare, ură şi nesfinţire.

E iad pe pământ când în sacrul cămin
Nu mai e loc de rugi, cântare şi-“AMIN”

E iad pe pământ când lumea intră-n biserici
Şi nimeni nu plânge şi nu-i pune piedici.

E iad când întunericului i se spune lumină
Iar cei chemaţi la Har refuză să vină.

Atunci când societatea vrea numai distracţii
Iar virtuţile pentru nimenea nu-s atracţii.

Când păcatul e ridicat la rang de virtute
Iar stările de fărădelege au ajuns acute.

Când sufletului i se dă doar searbăda hrană
Şi nimeni nu mai doreşte cereasca mană.

E iad pe pământ când iubirea-i respinsă
Iar râvna spre rai e totalmente învinsă.

Dorim, Părinte, doar părtăşia cu Tine
S-ajungem în tărâmul stărilor sublime.

gc/2005