Omule, tu, omule...
Autor: Lidia Cojocaru
Album: Mesageri
Categorie: Evanghelizare
Se naşte şi e tăiat ca o floare; fuge şi piere ca o umbră. iov 14:2.
Omule, tu, omule -
De ce etern te crezi?
Omule, tu, omule -
Un asfințit nu vezi?
Ești efemer, nu știi?
Abia răsari și-apui...
Zbori în veșnicii.
Și ce, ce o să spui?
Cum vei privi, o, cum -
În Fața Celui Sfânt?
Cum vei sta, o, cum?
- Respins-ai Legământ!
Respins-ai Creatorul,
Creatură fiind.
Respins-ai Salvatorul,
Cu pas grăbit pășind
Spre veșnica pierzare,
Spre etern abis.
Și nu-i nici o scăpare...
Tu singur ai decis...
-------------------------
Nu-I auzi chemarea?
Mai bate, bate, bate...
Nu neglija Salvarea!
Sunt clipe numărate...
Moartea, viața alegi?
Ca o umbră treci
Și-apoi o să culegi:
Ferice; vai; - pe veci...
Ești efemer, nu știi?
Abia răsari și-apui...
Zbori în veșnicii.
Și ce, ce o să spui?
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe
singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară,
ci să aibă viaţa veşnică. Ioan 3:16.
22 / 09 / 2018
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/181211/omule-tu-omule