Există Paradis

S-a vrut Edenul o minune;
Nu doar s-a vrut, ci chiar era,
Dar omul n-a putut-o pune
pe de-a-ntregu-n fiinţa sa .

Ieşise-n evidenţă lutul
nevoilor prioritare.
Aşa fusese începutul
Şi merse-aşa-n continuare.

Printre sudori căzând broboane,
Dăm greu tribut neascultării,
Dar... se aude la amvoane,
glasul edenic al chemării.

Nu în răcoarea dimineţii
păşind printre copaci agale,
Ci pe o cruce, Astrul Vieţii
a-ntredeschis îngusta cale.

Iar peste glasul disperării
Şi neputinţe fără număr,
Se-aude vocea împăcării,
Sub crucea apăsând pe umăr.

Primise iar dimensiune
Noul Eden - C erescul Rai,
Biblia-i Cartea ce îţi spune
traseul către viaţă; Hai!

Şi din a plânsului generic,
Din deznădejde şi păcat,
Din patimă, din întuneric,
Atunci când crezi cu-adevărat,

Atunci când te dezici de toate
vrând să-ngropi omul vechi hain,
Poţi fi salvat de iad şi moarte;
Există Paradis ! Amin

04.08.2006