Omul – zilele lui sunt ca iarba, şi înfloreşte ca floarea
de pe câmp! Când trece un vânt peste ea, nu mai este și
locul pe care-l cuprindea n-o mai cunoaşte. Ps. 103:15-16.

Ce-i viața noastră, e un gând,
E un apus de soare,
Un mers pe loc, ades plăpând,
O frunză în culoare?

Ce-i viața noastră, mugur e,
Desprins dintre vâlcele,
Planând ușor și nu mai e -
Apune printre ele?

Ce-i viața noastră-un înserat,
Ce-alunecă grăbit,
De griji, poveri mereu purtat
În leagăn spre-asfințit?

Ce-i viața noastră, un rău vis
Zdrobit de pași-ciocane,
Ce-alunecă înspre abis,
Dar - Jertfa în piroane! ! !

A fost ca ea să fie cânt,
Chiar și când lacrimi curg!
Un Miel blând, ceresc, preasfânt
Ne-a scos din greu amurg,

Ca ea sa 'nalțe imn divin
Unit cu cor de îngeri,
Cu zbor ceresc, în pas senin,
Ce biruie înfrângeri!

Ce-i viața noastră, știm noi oare
În Cine ne încredem?
Și de-n El, Mărețul Soare,
De ce ades ne pierdem?

Să fie viața noastră zbor
Înmiresmat spre stele,
Cuprins mereu de clipe-dor
De dincolo de ele!

Și las' ca bucuria-n inimi
Să domnească vie, vie!
Las' ca bucuria'n inimi -
Mereu, mereu doar să îmbie

Noi suflete la Apa Vieții,
Sfânt Izvor, ce curge-n Dar -
Calea Vie a ''tinereții'',
Punând inima pe-altar!

Ce-i viața noastră? - E un vis,
Ce-apare și apune...
Alegem azi un ''Paradis",
Clipa de ''mâine'' spune.


21 / 09 / 2018.