Solii din vechime Sfinții proroci
Ce au rostit cuvinte cu ale slavei voci
Cu o nestinsa sete mult au mai dorit să cunoască harul noua randuit.

Vremea indurarii nu e pt voi
Ci păstrată n taina zilelor de apoi
Legea mea prin Moise v-am trimis de sus
Însă harul vine nu mai prin ISUS.

Iata timpu-acesta astăzi il trăim
Ii cunoastem prețul oare il folosim
Poate cand răsune dulcea lui chemare
Ne vedem de treburi, Stăm în nepăsare.

Daniel profetul mult si-ar fi dorit
Sa cunoasca rostul vremii la sfârșit
Dar pecetea pusă pe ale lui cuvinte
Va fi ruptă celor ce vor lua aminte.

Dreapta tălmăcire dintii or înțelege
SI vor sti sa astepte pe divinul rege
Cei ce or face raul n or putea pricepe
Inima de piatra cine sa le o intepe?

Cei de face dornici gata sa priceapă
Ei afla-vor taina dragostei cerească
Pe ostrovul patmos lui ioan se arată
Ce era ce este ce va fi o dată.

Împăratul slavei tine in mana o carte
SI un glas de înger se auzi departe
Cine este vrednic, cine va decide
Cartea cu sigile cine o va deschide?

Cine poate rupe șirul de peceti
Soarta hotarand o Pentru atâtea vieți
e tăcere lungă SI profetul plânge
Groaza ii copleșește, sufletul se frânge.

Fără grai așteaptă cerul si pământul
SI un bătrân deodată ia voios cuvântul
"Haide, nu mai plânge căci ai plâns destul
Leul va deschide sigilatul sul."

Triumfand apare leul ÎMPĂRAT
Regele din David mielul junghiat
Cerul clocoteste ca o mare n spume
I se aduce slava cinste inchinaciune.

Cui păcatul, moartea, iadul a biruit
Iar la vechiul sarpe capul i a zdrobit
Oameni din noroade floare semintii
Au venit la viata mi si mii de mii.

Dar te intreb pe tine drag ascultător
Faci tu oare parte sincer popor?
Ti tu oare calea primilor creștini
Ce au rămas statornici prin dureri si chin?


Dati au fost la fiare sabii si piroane
Altii in catacombe reci si întunecoase
Noi în săli frumoase
Zi de zi al templu s e întâlneau mereu.

Noi, la săptămână, dar și atunci cu greu
Bucuroși al templu pâinea ei frangeau
Sinceri plini de teama domnului slujeau
Ei vindeau ogoare case si moșii.

Noi am strâns cand anii sunt asa tarzii
Nimeni nu te bate, nu te huiduieste
Dar di adunare pleci te plictiseste
Pot sa cante coruri instrumente noi.

Ale lumii sună oare mai vioi
Stai pe loc o clipă preaiubite frate
Ceasul cercetării pt tine bate
Vorba gândul fapta domnul Ti l cunoaște.

Dar stan din umbră sufletul Ti l paște
Deci din somn de moarte
Grabnic te deșteaptă
Viata-ti caldicica hotarat ti o îndreaptă.

Slava lumii trece piere ca o spuma
Raiul nu-i poveste iadul nu-i o glumă
Poate n adunare ai venit de forma
Duhul sf te misca, harul te transforma

Daca tu ii dai voie si l primesti supus
O făptură noua te face isus
Inima ti deschide, recunoaște tot
Doamne fara tine eu nmk nu pot

Ia-ma-n stapanire poarta ma mereu
Rob sa ti fiu eu tie iar tu Dumnezeu!