Oricine-as fi nu sunt nimic,
Tarana sunt si-n ea ma-ntorc,
Isuse, sunt atat de mic,
Cand spun ca vad, atunci sunt orb.

Si fara Tine nu pot merge,
Nici chiar pe calea de credinta,
Caci Tu vrei mai presus de lege,
O inima a pocaintei.

Tu sti hambarul inimii,
Cunosti tot ce am agonisit,
Cand doar o zi nu spun de tine,
Stiu, iarasi te-am dezamagit.

Ca-atata pret Tu ai platit,
Varsat-ai sange-n locul meu,
Din mine un nenorocit,
Facut-ai copilasul Tau.

De-aceea-n slabiciunea mea,
Eu stiu ca Tu-ti arati puterea,
Sa spuna-oricine, orice-ar vrea,
Isuse, tu imi esti averea.