Pe urmele Tale, Isuse iubit,
Spre locul durerii, pe drumul de chin,
Cu dorința în suflet, timid am păşit,
Să simt un crâmpei, din al Tău greu suspin.

Am văzut Ghetsimani, a rugii grădină,
Unde-n suflet purtând întristare şi-amar,
Ai supus voia Ta, la sentința divină,
Când ales-ai să sorbi, cumplitul pahar.

Am ajuns la Golgota, dealul trist, părăsit,
Prin al timpului zbor transformat,
Şi-am simțit, Domnul meu, cât de mult m-ai iubit,
Când acolo pe cruce, viața Ti-ai dat.

Am intrat chiar în grota, ce-i spune mormânt,
Am văzut locul gol... . acea stâncă... . pustiu,
Am ştiut că-i aşa, căci stă scris în Cuvânt...
Mulțumesc, Domnul meu, că eşti viu.

Pe urmele Tale, Isuse iubit,
Am păşit, să-mi astâmpăr dorința,
De-a simți o fărâmă, din ce Tu ai trăit,
Să trăiesc, mai puternic, credința.

... Pe urmele Tale, însă nu pământeşti,
Să cutreier temeinic, cu-ardoare râvnesc,
Când priveşti din măriri, dintre cete cereşti,
Tu să simți, Domnul meu, cât de mult te iubesc!


AMIN!