Una din „ făgăduințele nespus de mari și scumpe” scrise pe paginile Sfintelor Scripturi face referire la revenirea Domnului Isus și se găsește în Apocalipsa 22/12:
„Iată Eu vin curând și răsplata este cu Mine ca să dau fiecăruia după faptele lui”.
Anii au trecut ca un sunet. Pe ghemul vieții s-a mai înfășurat un an și totul a rămas așa cum era „la începutul zidirii”. Și au trecut aproape 2000 de ani.
Apostolul Petru a anticipat reacția unor creștini în zilele din urmă cu privire la această „întârziere” și a scris: „În zilele din urmă se vor ridica batjocoritori plini de batjocori și vor zice: Unde este făgăduința venirii Lui”? (2Petru 3/4)
Dacă cei care au întrebat ( fie și în mod ironic) de venirea Domnului au fost numiți „batjocoritori”. oare cum sunt numiți cei care nu mai întreabă nimic luându-și grija revenirii? Un subiect care pentru unii nu mai prezintă nici un interes justificându-se: Din moment ce Biblia nu spune nimic despre timpul când va veni Domnul putem sta liniștiți”. Dar Cuvântul lui Dumnezeu ne spune chiar și ora revenirii: „... în ceasul în care nu vă gândiți”. Când oamenii nu se vor mai gândi deloc la venirea Domnului Isus, atunci El va veni ca un hoț noaptea pe neașteptate... Și sigur pe nepregătite...
Și se pare că am ajuns aici. Nici să nu ne mai gândim. O dovedim cu fapta și nu cu vorba.
Când am devenit iubitori doar de sine, iubitori de bani, lăudăroși și chiar trufași, ce dovezi mai este nevoie? Când facem concurență cu lumea în lucrurile pământești mai așteptăm noi venirea Mântuitorului? Nu știu... Deși respingem cu vorba învățătura iehovistă precum că vom moșteni pământul, realitatea este alta. Ipocrizia și-a depășit limitele...
(Imaginați-vă acum un cimitir plin de oameni. Pastorul îndeamnă în cuvântarea sa: „Venirea Domnului Isus este chiar la ușă, nu vă lipiți inima de cele pământești”. Cei veniți ocazional să asculte mesajul Evangheliei au respins îndemnul cu vociferări deoarece pastorul tocmai își terminase o locuință cu 17 camere sub forma unui castel situată în centrul localității. Până și televiziunea locală a fost impresionată de grandioasa construcție și s-a deplasat la fața locului pentru filmări.
Cineva din apropierea pastorului a venit cu argumente: „Nu așează pentru un pastor să locuiască îngrămădit... ” )
S-ar putea să aibă dreptate dar adevărul este altul: Poporul și-a pierdut răbdarea și nu mai este în așteptarea celui ce urmează să vină.
Pe fondul nerăbdării fecioarele au adormit. Cineva „justifica” că nu-i o problemă „adormirea” deoarece cele înțelepte erau pregătite. Dar ce pregătire poți face dormind?
Peste evreii convertiți la creștinism au început în scurt timp să sufle „vânturile îndoielii” iar deznădejdea le-a cuprins inima. Autorul epistolei este nevoit să le scrie câteva cuvinte de îmbărbătare:
„Încă puțină, foarte puțină vreme și Cel ce vine va veni și nu va zăbovi, dar cel neprihănit va trăi prin credință, dar dacă dă înapoi sufletul Meu nu-și găsește plăcere în el”. (Evrei 10/37,8)
Ceva asemănător le scrie și apostolul Petru:
„Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinței Lui cum cred unii, ci are o îndelungă răbdare pentru voi și dorește ca nici unul să nu piară... ” (2Petru 3/9)
Da, El va veni... Va veni să dea mântuire celor ce-L așteaptă. Doar lor... Iar așteptarea implică credincioșie care înseamnă loialitate - atașament.
( O publicație a scris cu ani în urmă un articol care te „mișca” până la lacrimi:
Stăpânul unui câine a fost luat la război. Câinele l-a urmat până a urcat în tren și a rămas pe peronul gării. Stăpânul nu s-a mai întors, dar el timp de 7ani a alergat la fiecare tren care sosea în gară și se uita printre călători să vadă dacă nu-i și stăpânul său. N-a renunțat să facă aceasta până în ziua morții lui. După 7ani a murit cu dorul de a-l reîntâlni. Personalul gării l-a înmormântat în preajma gării și a pus pe mormânt o inscripție: „A MURIT ÎN AȘTEPTAREA STĂPÂNULUI”.)
Aceasta înseamnă credincioșie...
Nu renunța să-L aștepți. El vine cum a promis să răsplătească fiecăruia după faptele sale.
„Plugarul trebuie să aștepte cu răbdare rodul. Înțelege ce-ți spun.
Domnul îți va da pricepere”
Vă doresc sărbători fericite alături de cei dragi și un an bun cu cât mai multe dorințe împlinite!
Lorena