În vara anului 1992, în timp ce slujeam în Keningston Temple, soţia mea, Ruth, a primit o vorbire profetică ce a fost dată mai departe către adunare, cu permisiunea păstorului. Domnul vorbea la persoana întâi. Mesajul Său începea astfel:

   'Eu sunt Domnul. M-am hotărât să vizitez Londra. Primiţi-Mă cu mulţumire şi cu laudă. Cinstiţi-Mă prin comportarea voastră evlavioasă. Să nu se dea slavă nici unei fiinţe umane. Toată slava este a Mea, şi nu o voi împărţi cu nimeni. '

  Există patru elemente importante care trebuiesc scoase în evidenţă:

   1. Dumnezeu Şi-a declarat propria Sa hotărâre suverană care nu a depins de împlinirea anumitor condiţii de către locuitorii Londrei;

   2. Domnul vorbea despre 'vizitarea Londrei'. Având în vedere câte evenimente au avut loc, aş spune mai degrabă 'vizite'. Ar fi prematur să vorbim despre o 'trezire'.

   3. Răspunsul pe care Dumnezeu Îl pretinde de la poporul Său este UN COMPORTAMENT EVLAVIOS.

   4. Toată slava trebuie să fie îndreptată către Dumnezeu.

   De curând am fost întrebat de mai mulţi oameni în special din Marea Britanie, cum sa apreciem aceste evoluţii noi şi neobişnuite şi cum ar trebui să răspundem la ele.

   Până în prezent, eu nu am fost expus în mod direct la ceea ce are loc. Deci mă voi limita la schiţarea câtorva principii generale ce s-ar putea aplica la diferite situaţii.

   În primul rând, trebuie să recunoaştem faptul că dacă o experienţă nu este convenţională, sau este chiar extraordinară nu înseamnă neapărat că nu este de la Dumnezeu.

   În Vechiul Testament, Dumnezeu le-a cerut proorocilor Săi sa facă unele lucruri ieşite din comun. Isaia a trebuit să umble dezbrăcat şi desculţ timp de trei ani, lui Ezechiel i s-a cerut să stea 390 de zile culcat pe partea stângă şi 40 de zile pe partea dreaptă, după care să-şi pregătească mâncarea la foc pe un bălegar de bou.

   În Evanghelii, Însuşi ISUS a vindecat un surdo-mut scuipând şi atingându-i limba, apoi,   a vindecat un orb făcând noroi cu propria Sa salivă, pe care l-a uns pe ochii orbului.

   Mai târziu, în cartea Faptele Apostolilor multe lucruri care au avut loc în biserica primară ar putea fi considerate fără nici un echivoc, neconvenţionale în multe biserici din zilele noastre.

   Este deci potrivit să abordăm manifestările neobişnuite cu prudenţă, şi nu cu scepticism orb şi negativ. Ori de câte ori biserica activează în domeniul supranatural, se deschid noi posibilităţi încântătoare de slujire, dar în acelaşi timp suntem expuşi la noi forme de pericol.

   Biblia ne îndrumă foarte clar - iar istoria bisericii confirmă din plin acest lucru - că Satan se simte în largul său pe tărâmul supranatural şi că el pregăteşte capcane şi ispite speciale pentru creştinii care activează în acest domeniu.

   Biblia ne avertizează în mod deosebit cu privire la înşelare atunci când avem de a face cu ZILELE DE PE URMĂ. Iată ce spune Biblia desprea această temă:

   CERCETAŢI TOATE LUCRURILE ŞI PĂSTRAŢI (numai) CE ESTE BUN.