Orbul Bartimeu
Autor: Alex Prodan
Album: Duhul Harului
Categorie: Trezire si veghere
Era odată mai demult,
Pe când Isus umbla pe pământ
Un orb care cerșea
Şi milă el cerea

Era acolo uitat
La o margine de sat
Nimeni nu își amintea
Căci mai există și orbul acesta

În praful de pe drum zăcea
Și nimeni în seamă nu îl băga
Era uitat de mic de mare
Acolo într-un colț de cetate

Era așa de disprețuit
Cu hainele murdare prăfuit
Cu mâna întinsă el cerea
O bucată de pâine pe masa sa

Dacă l-ai fi privit
Mai departe ai fi pornit
Un orb murdar în fața ta
Cu mâna întinsă să capete ceva

Noi te-ai fi uitat în dată
La un murdar în a ta față
La un prăfuit care ședea
Să aibă milă din partea ta

El fiul lui Timeu Bartimeu era
Și dorea mult să se îndure cineva
Să vadă cineva căci și el există
Nu să fie dat la oparte ca un câine fără milă

Dar cine să se oprească
Fiecare își vedea de a lui treabă
Nimeni nu se oprea
Să își facă milă de viața sa

Și cerșea și cerșea,
Nimeni durerea nu îi știa
Parcă nici nu exista
Așa dat la oparte era

Dar cum stătea în drum odată
Pentru o bucată de pâine uscată
Nu credea căci mai bine va fi
Decât ziua de ieri care nu se mai ivi

Cu mâna întinsă cum stătea
Un vuiet se auzea
Tot mai tare gălăgie se făcea
Și tot mai mult de el se apropia

Își spuse în sinea sa
Oare ce o fi asta
Niciodată nu am auzit
Un vuiet așa de cumplit

Poate e ziua mea norocoasă
Să am și eu ceva pe masă
Mâna în față o întindea
Ca să capete ceva

Vuietul tot mai mare se făcea
Gălăgia parcă urla
Apropindu-se în dată
Tot mai tare de orbul din față

El în sine își spusese
Voi capăta și eu o zestre
Poate trece cineva
Și are milă de viața mea

Și cum cu mâna întinsă era
Iată căci nimic nu căpăta
Vuietul în dreptul lui era
Dar nici un bănuț în palma sa

El era agitat
Așa ceva nu s-a mai întâmplat
Dar nimic nu e în palma sa
Oare de ce lucrul acesta

Niciodată nu s-a mai auzit
O gloată așa de mare cum a trecut
Poate cineva important a trecut
Și nu vede căci suspin mult

Atunci își trase mâna înapoi în dată
Și se adresează celui din față
Ce este zarva care a trecut
Căci așa ceva nu am auzit

Din întâmplare cu milă cineva a răspuns
Trece Isus din Nazaretul de sus
Aceasta e ceea ce ai auzit
Vuietul care a pornit

Orbul în sinea lui când a auzit
De Isus din Nazaret cel iubit
A mai auzit în dată
Căci a vindecat și alți orbi odată

Era același Isus
Care a deschis ochii la alți în trecut
Și parcă un duh de îndrăzneală îl cuprinse
Fără să mai stea pe gânduri el spuse

Ai milă de mine Fiul lui David
Mulți îl certa să tacă
Să nu mai zbiere în dată
Căci Isus nu se va opri la el pentru ale lui nebuni

Dar duhul de îndrăzneală Parcă mai tare îl luară
Și din nou el striga
Ai milă de mine Fiul lui David acuma

Mulți și mai tare îl certase
Dar ceva se întâmplase
Isus din mers s-a oprit
Și înapoi a privit

Spunând să cheme la El în dată
Pe cel care striga odinioară
Să cheme pe orbul necăjit
Să vină căci l-a primit

Mulțimea din mers s-a oprit
Și toți în urmă au privit
Când Isus s-a întors în dată
Să cheme pe cel ce striga odată

Și unul din mulțime a spus
Îndrăznește căci te cheamă să vi acum
Scoală-te și nu mai sta
Căci te chemăm acuma

Orbul rămase uimit
Cum pentru mine s-a oprit
Niciodată nimeni în seamă nu ma băgat
Și El s-a oprit la mine și ma chemat

Atunci plin de îndrăzneală
Și-a luat haina în grabă
De pe el a aruncat
Și degrabă s-a ridicat

Cineva de mână l-a luat
Și bâjbiind prin mulțime a plecat
Până la Isus a ajuns
Când a auzit căci este chemat de Omul Isus

Când în fața Lui a ajuns
Cel de mână care l-a adus
L-a lăsat în dată
Și orbul tremura ca niciodată

Dar liniștea a fost întreruptă
De vocea lui Isus cea blândă
Ce vrei să îți fac
Atunci Isus a întrebat

Orbul când aceasta a auzit
Plin de încredere a vorbit
Să capăt vederea în dată
E dorința mea de o viață

Domnul atuncea l-a privit
Și a văzut credință să fie tămăduit
Și cu glasul Lui a glăsuit
Capătă-ți vederea credința ta te-a mântuit

Toți se uitau în dată
Ce se întâmpla cu orbul din față
Dar orbul atuncea a simțit
Când prima rază de lumină la pătruns

Întunericul se despica
Lumina tot mai mare se făcea
Până din întunericul de o viață
A văzut lumina în față

Îndată el a văzut
Pe toți cei din jur
Și plin de bucurie a strigat
Te văd și pe tine și pe tine pe toți cei ce v-ați adunat

Îndată toți s-au uimit
Și orbul plin de bucurie a grăit
Slavă lui Dumnezeu în dată
Căci văd și eu în a mea față

Isus când a văzut
Mai departe El s-a dus
Şi orbul s-a alăturat
La mulțimea care îl urma

Plin de bucurie a plecat
După Isus care l-a salvat
Cântând lui Dumnezeu
Din tot sufletul său

Amin
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/183693/orbul-bartimeu