La pragul veşniciei

Ne străduim s-ajungem la pragul veşniciei
Să fim întâmpinaţi de Regele Isus
Căci l-am urmat cu zel din zilele prunciei
Şi prin urgii şi valuri întruna ne-a condus.

Sunt multe piedici şi noiane de ispite
Primejdii la tot pasul, necazuri şi furtuni
Adeseori simţim că vieţile-s strivite
Dar ne înviorăm prin cânt şi rugăciuni.

Inaintând pe cale întâlnim capcane
Cu dibăcie puse de pârâşul pervers
Dar cu Isus învingem oştile duşmane
Apoi putem continua cerescul mers.

Cuprinşi suntem adeseori de deprimare
Văzând atâta răzvrătire şi minciună
Dar Slova vie ne-aduce consolare
Ne-ntăreşte crezul în vestea cea bună.

Iar Duhul Sfânt ne e îndrumătorul
Pe calea-ntortocheată spre Palat
Cu El se-mprieteneşte călătorul
Ce-a fost prin sângele divin spălat.

Ne străduim s-ajungem la-l veşniciei prag
Aceasta este ţinta spre care ne-ndreptăm
Apoi să trecem pragul în feericul meleag
Cu-al nostru Mire de-a pururi să cântăm.

gc/Ianuarie 2006