Pocăința ce-a minunată,
În ziua de astăzi cu ce se aseamănă,
Se aseamănă cu o haină purtată
Apoi rămâne în garderobă uitată

Pocăința ce-a sfântă
În ziua de astăzi e aproape să se ducă
Se duce parcă ca o zi
Și niciodată cu ea nu ne v-om mai întâlni

În pocăința pe care trăim,
Fiecare lucru sfânt îl socotim
Și parcă în jurul nostru când ne v-om uita
Nu înțelegem de ce cele sfinte se prăbușesc chear așa

În pocăința actuală,
Parcă e o discotecă mondială
Căci nu ne mai deosebim cu nici un chip
Din discoteca din care odată am ieșit

Pocăința ce-a sacră,
Este sfântă și adevărată
Este sfântă și așa se trăiește
Nu după moda lumii ce-a veche

Pocăința este calea spre mântuire,
Este calea spre veșnicie
Este calea ce duce în sus
Nu spre bogății ce putrezesc în ascuns

Pocăința actuală,
Parcă este un joc de tras la poartă
Fiecare trage unde vrea
Dar mingea în poartă nu o poate băga

Pocăința adevărată
Se trăiește în sfințenie curată
În sfințenie și umilință
În răbdare și credință

Nu se trăiește după pofta inimii noastre
Care ne trage și spre plăceri deșarte
Care ne trage și ne place
Să facem pocăința să meargă într-o parte

Pocăința adevărată,
E să împlinești porunca din Biblie lăsată
Să iubești neîncetat
Și pe aproapele cu care te-ai certat

Nu se trăiește doar de pe buze
Spunând cu ele pace și înainte
Și ai dat mâna și ai plecat
Dar gândul rău din inima ta nu l-ai alungat

Pocăința ce-a minunată,
Se trăiește pe față
Nu se trăiește un ascuns
Să nu mă vadă nimeni din gură ce am spus

Nu se face cu perdeaua
Căci mulți o fac și le plac
Stau închiși după cortină
Căci mai umblu și după viața de rutină

Pocăința la ora actuală,
Parcă e o modă spirituală
Parcă ceas de ceas ne îmbrăcăm
Și numai în haina umilinței nu stăm

Pocăința ce-a curată,
Este pocăința pornită din casă
Unde de acasă te pocăiești
Și pe Isus începi să îl iubești

Pocăința cu care ne-am învațat,
Este pocăința la care aproape fiecare s-a dedat
O face ca să fie cât mai frumoasă
Ca inima lui să se veselească

Aceasta este pocăința pe care o trăim,
Și zi de zi cu ea ne obișnuim
Căci ne-am obișnuit de la început
Să mergem tot așa în ascuns

Pocăința adevărată,
E să întorci obrazul celui ce ți-a dat o palmă
Și inima să o deschizi
Când va trebui să dai fără să te închizi

Când va trebui să mergi în dată
În casa celui ce nu are mamă
Și tu să fi mamă pentru el
Așa cum te-a învățat Dumnezeu

Și pâinea ta să o dai neîncetat
La săracul care în poarta ta vine să fie săturat
Și să dai cu o inimă largă
Celui ce îți cere fără să aștepți dobânda în dată

Iar dacă cineva te-a supărat,
Tu în duhul smereniei l-ai iertat
Și îi vei spune în față
Te-am iertat căci te iubesc cu o iubire curată

Să nu te împotrivești celui ce îți face rău,
Ci să îl iubești cum te-a învățat Dumnezeu
Și inima ta îl va ierta
Chear dacă ți-a făcut rău până acuma

Dacă cineva vine la tine,
Și te silește să mergi cu el ori unde
Tu în dată vei pleca
Ba mai mult îl și vei ajuta

Să iubești pe vrăjmașii tăi
Să faci bine la cei ce nu te înțelegi cu ei
Să te rogi neîncetat
Pentru cei ce te prigoneasc căci iubești pe Isus cu drag

Aceasta este pocăința adevărată,
Pe care o cere Hristos în dată
Pe care o cere și o va aștepta
Să vadă dacă o trăiești în viața ta

Întoarce-te acuma neîncetat,
La prima pocăință în care te-ai aflat
La pocăința în care te-ai botezat
Și ai spus căci îl urmezi pe Hristos cu drag

Aceasta este pocăința ce trebuie să o trăim,
Și zi de zi cu ea să ne învăluim
Să ne învăluim și să o ținem cu drag
Până va veni scumpul nostru Împărat

Amin