Umblând prin viață întâlnim,
Tot felul de culori și oameni,
Dar prea puțin noi însă știm
De fapt, pe cine întâlnim...

La fel ca Domul nost' Isus
Ce Își fixa privirea țintă,
Scana ființa celor mulți,
Și rezulta doar suferință...

Vorbea cu oameni față-n față
Fără să-I pese de profil!
El cerceta întreaga viață
Chiar de-ntâlnea un duh ostil...

Când întâlnești sfinții pe stradă
Ce au credință în Isus,
Parcă ai întâlni apostoli,
Și oameni temători ca Iust!

Ce te fixează cu privirea,
Iar Duhul Sfânt le stă pe buze,
În viață nu lipsește postul,
Având credință, rugăciune...

Cuvântul este Viu, iar fapta
Vorbește clar, mai clar ca vorba...
Iar mintea lor rodește gânduri
Ce nu permit alte avânturi...

Un astfel-om de întâlnești,
Tu, care ai probleme, boli,
Te chinuiești de multă vreme,
Sau somnul nu îți e domol...

Duhul care e în tine,
De e străin de Dumnezeu,
Și te împinge doar la rele...
O să se dea singur de gol...

Și astfel Duhul Sfânt cunoaște
Prin oamenii Lui Dumnezeu,
De e ceva străin la mijloc...
De este grav, păcat și rău...

Și astfel numai simplitatea
Credinței prin Cuvânt și Duh
Nu va permite unui demon
Să facă dintr-un om, un slut...

Suntem noi oare, plini de Duhul?
Sau slujim poftelor drăcești...
Se poate afla doar într-o formă:
Depinde ce om întâlnești!

De are drac sau duh străin,
Nu va putea să-ți stea în față!
Că tot ce-i necurat va piere...
În numele Isus, e viață!

Și ce frumos să știi mereu
Că orice patimă sau poftă,
Că orice duh străin și rău,
Va recunoaște ce-i al tău!

Va recunoaște-a ta credință,
Că e din Dumnezeu, Cuvânt,
Va recunoaște că Isus,
E-n tine har, prin Duhul Sfânt!

Și El ne-a zis să nu ne temem,
Că biruința este-a Lui!
Deci haideți ca să împlinim,
În orice vreme, doar Scripturi!