Cu șoapta lui m-a amăgit....
Autor: Florența Sărmășan
Album: Balsam pentru sufletul meu!
Categorie: Trezire si veghere
Cu șoapta lui m-a amăgit... .
În fața Ta, în rugăciune,
Eu plâng acum și mă smeresc...
Atâtea Doamne am a-Ți spune;
Tu să m-asculți, eu să vorbesc.
Atâtea, sufletu-mi frământă
Păcatele, mă apasă greu
Iar gura mea multe cuvântă;
Totul regret, și-mi pare rău
Că nu am stat în ascultare
Așa cum Tu m-ai învățat.
N-am fost atent și n-am fost tare
Și cel viclean, a observat.
Mi-a dat târcoale încetişor,
Cu șoapta lui m-a amăgit...
Să fac un pas, n-a fost ușor,
Dar totuși am păcătuit.
Acuma Domnul meu iubit
Eu stau smerit în fața Ta:
Rușine mi-e, căci am greșit;
Mi-e frântă de tot, inima.
Vreau să îndrept dacă se poate
Neascultarea, pasul rău.
Mă iartă Doamne pentru toate
Primește-mă pe brațul Tău!
Știu bine Doamne c-am greșit,
Plâng rușinat cu amărăciune
Căci tot ce am păcătuit,
Eu numai Ție Îți pot spune.
Numai Tu poți să-mi dai iertare,
Să uiți trecutu-mi rușinos.
Te rog să fii plin de îndurare
Și să mă ierți, mărit Hristos!
Amin
Câmpia Turzii, 15 ianuarie 2019
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/184551/cu-soapta-lui-m-a-amagit