Eu n-am să beau nicicând izvorul
Ce-ascunde-n a lui unde
Suspinul rece și amar
Ce-n suflete pătrunde
Și n-am să port surâsul fals
Pe buzele-nghețate
Când un cuvânt rămas nespus
De ceruri mă desparte...

Eu niciodată n-am să caut
Comori aici, în lume
Când Tatăl îmi vorbește tainic
Chemându-mă pe nume
Și n-am să plâng când încercări
Mă vor lovi pe cale
Ci-n rugăciuni voi lăcrima
Cântându-I osanale...

Nu, n-am să tac când Duhul Sfânt
În blândă adiere
Va poposi în pieptul meu
Să-l umple de putere
Ci prin condei voi spune lumii
De-a Sa iubire sfântă
Voi scrie versuri și poeme
Ce sufletul încântă!

Vulcan-26-01-2019
Mary