Lasă-mă Iubire în palmele Tale,
Sub brazda de cuie să prind rădăcină,
Ca o pâine frântă să împart în vale
Fotonii sorbiţi din seva divină.

Lasă-mă Iubire-n lanu-Ţi de mătasă,
Într-un spic de-o sută să Îţi aduc darul
Legănat uşor în triluri de Acasă,
Sub crucea pe care ai răbdat Calvarul.

Lasă-mă Iubire să Îţi fiu o floare
Care-şi leagă rodul tocmai în furtună,
Pârguit în Raza Ta strălucitoare,
În coroana-Ţi sacră veşnic să rămână.

Lasă-mă Iubire să m-adăp din Tine,
Scoate din adâncuri o carafă plină,
Tu eşti Apa Vie setea să-mi aline,
Embrionul Vieţii Tu-l scoţi la Lumină.

Lasă-mă Iubire pentru totdeauna
În templul armoniei de la pieptul Tău,
Tu să-mi fii cuvântul, eu să Îţi fiu struna
În cântece de slavă pentru Dumnezeu.

Amin!