Când lipsește în oameni credința
2 Timotei 3:1-5, Romani 1:16-32

Când lipsește în oameni credința,
În Tatăl, în Fiul și în Duhul Sfânt,
Când nu au lumina și nu au dorința,
De a ști ce e scris în sfântul Cuvânt,
Robiți fiind de patimi își neagă ființa,
Scopul pentru care s-au născut pe pământ,
Dar vor să-și impună cumva necredința,
Cu multă îndrăzneală numesc răul bine,
De aceea vor reguli ce rănesc conștiința,
Acelor ce încă mai țin legi divine.

Vai cât întuneric, răceală și ceață,
Ce luptă cumplită în lume e dată,
Păcatu-i la modă, se vinde la piață,
Sfințenia-i pusă la colț, lepădată,
Cei, , morți, , astăzi calcă cu desfrâul pe Viață,
Dar învinge Adevărul și Calea curată!
O Doamne ajută-i să-și vadă toți vina,
Cât rău au făcut trăind în păcate,
Căindu-se azi să primească odihna,
Salvarea din neguri, robie și moarte.

Ajută-i Părinte pe toți să înțeleagă,
Că pot a fi liberi, pe deplin fericiți,
Toți câți se întorc cu inima întreagă,
Din lumea de patimi ca fii rătăciți,
Cu sufletul frânt, smeriți și în grabă,
Chiar dacă se-ntrebă de-or mai fi primiți,
Plângându-și trecutul și multa zăbavă,
Toți anii pierduți și neîmpliniți,
Să-Ți fie din nou copii de ispravă,
Iertați, transformați și în veci mântuiți!

de Teodor Groza
31.03. 2019
Vișeu de Sus