Sunt aici, de când Te-aştept,
Să mă vezi, să mă auzi,
Inima îmi bate-n piept,
Mi se pare că Te-ascunzi,
Te tot strig Iubitul meu,
Să cobori din slăvi divine,
Să mă strângi la pieptul Tău,
Să îmi dai un strop de bine!

Chingile durerii, parcă,
Mă-nconjoară tot mai tare,
În derivă-s, ca o barcă
Şi furtuna este mare,
Am călcat Isus, pe valuri,
Cu credință, fără frică,
Am privit mereu spre maluri,
Vino azi, de mă ridică!

Încercarea este mare,
Eu mă rog în orice clipă,
Tu știi ce înseamnă "Doare!",
Când în carne toate țipă!
Dar Tu ai esență sfântă,
Eu sunt mână de țărână,
Prin Cuvânt, Te rog cuvântă
Şi mă-nalță spre Lumină!

Eu nu am putere, Tată,
Dă-mi tărie, dă-mi izbândă,
Să nu uit harul vreodată,
Să nu cad în grea osândă,
Chiar de ochii plâng întruna,
Chiar de carnea o să moară,
Îmi doresc nespus cununa,
Ce-ai promis că n-o să piară!

Deşi nu pot înțelege,
De ce trebuie să sufăr,
În trăirile-mi pribege,
Mi-am pus viața într-un cufăr!
În chivotul biruinței,
Duhul Sfânt îmi e tăria,
Pe-nălțimile credinței,
Cunoscut-am bucuria!

Fii slăvit, Om al durerii,
Fiu de Dumnezeu, mărire!
Tu ești solul Mângâierii,
Ești Lumină şi Iubire,
În nevoi şi suferință,
Ești prezent, Isus Cristos,
Tu înalți a mea ființă,
Oricât ar fi ea de jos!

Nu știu ce-mi rezervă mâine,
De-oi mai fi sau voi pleca,
Tu ești Apă şi ești Pâine,
Facă-se dar, voia Ta!
Sângele cel curs pe cruce,
Să îmi curățească starea,
De-oi mai fi sau mă voi duce,
Veșnic să-Ți aud chemarea!

10/04/19, Barcelona -Lucica Boltasu